Epilog

           Cursul acesta e un inceput, nu un sfarsit. Prietenul tau merge cu tine. Nu esti singur. Niciunul dintre cei ce Il cheama intr-ajutor nu poate sa cheme in zadar. Indiferent ce te supara, fii sigur ca El are raspunsul si ti-l va da bucuros, daca recurgi la El si I-l ceri. Nu va refuza sa iti dea toate raspunsurile de care ai nevoie pentru orice pare sa te supere. El stie cum se rezolva toate problemele si cum se risipesc toate indoielile. Certitudinea Lui este a ta. Nu trebuie decat sa I-o ceri si ti se va da.

          E la fel de sigur ca vei ajunge acasa pe cat e de sigur fagasul pe care si-l croieste soarele inainte de a rasari, dupa ce a apus si in orele crepusculare dintre apus si rasarit. De fapt, fagasul tau e si mai sigur. Caci nu poate fi posibil sa schimbi cursul celor pe care Dumnezeu i-a chemat la El. De aceea, asculta de voia ta si urmeaza-L pe Cel pe Care L-ai acceptat sa fie vocea ta, sa spuna ce vrei cu adevarat si de ce anume ai nevoie. A Lui e Vocea pentru Dumnezeu, si totodata si a ta. Asa ca El vorbeste despre libertate si despre adevar.

          Nu ti se mai traseaza lectii concrete, pentru ca nu mai e nevoie de ele. De aici inainte sa nu asculti decat Vocea pentru Dumnezeu si pentru Sinele tau cand te retragi din lume, sa cauti in schimb realitatea. El iti va dirija eforturile, spunandu-ti exact ce sa faci, cum sa iti dirijezi mintea si cand sa vii in liniste la El, cerandu-I indrumarea sigura si Cuvantul cert. Al Lui este Cuvantul pe care l-ai ales sa fie al tau.

           Si acum te pun in mainile Lui, sa fii credinciosul Lui urmas, iar El sa fie Calauza ta prin toate dificultatile si prin toata durerea pe care o vei considera vreodata reala. El nu iti va da placeri trecatoare, caci da doar ce e bun si vesnic. Lasa-L sa te pregateasca in continuare. Ti-a castigat increderea vorbindu-ti zilnic de Tatal, fratele si Sinele tau. Va continua. Acum mergi cu El, increzator ca El ca stii ca stii incotro sa te indrepti, sigur ca El de felul in care trebuie sa inaintezi, convins ca El de scop si de sosirea cu bine la final.

         Deznodamantul este sigur, iar mijloacele sunt sigure si ele. La asta zicem "Amin". Ti se va spune intocmai ce voieste pentru tine Dumnezeu si pentru Sinele tau, incredintandu-Se astfel ca iadul nu te va revendica si ca fiecare alegere pe care o faci iti aduce tot mai aproape Cerul. De acum inainte mergem cu El si apelam la El pentru calauzire, pentru pace si o indrumare sigura. Bucuria ne insoteste la drum. Caci ne indreptam spre casa, spre o usa deschisa pe care Dumnezeu a tinut-o neinchisa, sa ne primeasca.

         Ii incredintam Lui caile noastre si spunem "Amin". In pace vom continua sa mergem pe calea Lui si Ii vom incredinta Lui lucrurile toate. Ii asteptam cu incredere raspunsurile, asa cum cerem Voia Lui in tot ce facem. El il iubeste pe Fiul lui Dumnezeu cum vrem sa Il iubim si noi. Si ne invata cum sa il vedem cu ochii Lui si sa il iubim cum il iubeste El. Nu mergi de unul singur. Ingerii lui Dumnezeu plutesc pe aproape si peste tot in jurul tau. Iubirea Lui te invaluie si poti fi sigur de un lucru: nu te voi lasa nemangaiat niciodata.

Lectiile 361- 365.

Lectii finale.

Introducere.

Vom lasa ultimele noastre lectii cat mai libere de cuvinte. Le folosim doar la inceputul intervalului practic si doar pentru a ne aminti ca urmarim sa trecem dincolo de ele. Sa recurgem la Cel Care deschide calea si ne asigura pasii. Lui Ii lasam aceste lectii, dupa cum tot Lui Ii incredintam vietile noastre de aici incolo. Caci nu dorim sa revenim la credinta in pacat care a facul lumea sa para urata si nesigura, agresiva si distructiva, periculoasa in toate privintele si inselatoare, dincolo de toata speranta increderii si de putinta de-a scapa de durere.

Calea Lui e singura cale de-a gasi pacea pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Calea Lui e cea pe care trebuie sa o strabata fiecare in final, pentru ca acesta e finalul stabilit de Dumnezeu. In visul timpului, el pare foarte departe. Si totusi, in adevar, este deja aici, slujindu-ne deja drept calauza binevoitoare pe calea pe care o avem de parcurs. Sa urmam impreuna calea pe care ne-o indica adevarul. Si sa le fim conducatori numerosilor nostri frati care cauta calea, dar nu o gasesc.

Sa ne dedicam mintile acestui scop, punandu-ne toate gandurile in slujba functiei mantuirii. Ni s-a dat obiectivul de-a ierta lumea.  E telul pe care ni l-a dat Dumnezeu. Cautam finalul Lui la vis, nu pe al nostru. Caci tot ce iertam nu vom putea sa nu recunoastem ca parte din Dumnezeu Insusi. Asa ni se reda amintirea Lui, intreaga si in intregime.

E functia noastra sa ne aducem aminte de El pe pamant, dupa cum ne e dat sa Il intregim in totalitate. Sa nu uitam, asadar, ca obiectivul nostru e impartasit, caci tocmai aceasta aducere aminte contine amintirea lui Dumnezeu si arata calea spre El si spre Cerul pacii Sale. Oare sa nu ne iertam atunci fratele care ne poate oferi acest lucru? El este calea, adevarul si viata care ne arata calea. In el sta mantuirea , oferita noua prin iertarea noastra, acordata lui.

Nu vom incheia anul acesta fara darul pe care l-a fagaduit Tatal nostru sfantului Sau Fiu. Suntem iertati acum. Si suntem mantuiti de toata mania care am crezut ca Ii apartine lui Dumnezeu si care am aflat ca e un vis.  Suntem redati sanatatii mintale, in care intelegem ca mania e dementa, ca atacul e nebun, si razbunarea e doar o fantezie prosteasca. Am fost mantuiti de urgie pentru ca am invatat ca am inteles gresit. NImic mai mult de atat. Se supara oare un tata pentru ca fiul lui nu a reusit sa inteleaga adevarul?

Venim cu sinceritate la Dumnezeu si Ii spunem ca nu am inteles, si Ii cerem sa ne ajute sa Ii invatam lectiile, prin Vocea Propriului Sau Profesor. Oare Si-ar lovi El Fiul? Sau s-ar grabi sa ii raspunda si sa ii spuna: "Acesta este Fiul Meu si tot ce am este el lui"? Fii sigur ca asa o sa rapsunda, caci acestea sunt Propriile Lui cuvinte adresate tie. Si mai mult de atat nimeni nu poate avea, caci in cuvintele acestea e tot ce este, si tot ce va fi de-a lungul timpului si in vesnicie.

Lectiile 361- 365

Aceasta clipa sfanta vreau sa Ti-o dau Tie.

Preia Tu conducerea. Caci vreau sa Te urmez,

Sigur ca indrumarea Ta imi aduce pace.

Si, daca am nevoie de un cuvant de ajutor, El mi-l va da. Daca am nevoie de un gand, mi-l va da si pe acesta. Iar daca am nevoie doar de liniste si de o minte senina si deschisa, acestea sunt darurile pe care le voi primi de la El. Lui Ii revine conducerea, la cerinta mea. Si ma va auzi si imi va raspunde, pentru ca vorbeste pentru Dumnezeu Tatal meu si sfantul Sau Fiu.

Lectia 360 - Duminica, 11 decembrie

Pace mie, sfant Fiu al lui Dumnezeu.

Pace fratelui meu, care e una cu mine.

Prin noi, sa fie binecuvantata cu pace lumea intreaga.

Tata, pacea Ta vreau sa o dau, primind-o de la Tine. Sunt Fiul Tau, vesnic exact asa cum m-ai creat, caci Marile Raze raman de-a pururi linistite si netulburate in mine. Vreau sa ajung la ele cu liniste si certitudine, caci certitudinea nu poate fi gasita altundeva. Pace mie si pace lumii intregi. In sfintenie am fost creati si in sfintenie ramanem. Fiul Tau Ti se aseamana in privinta desavarsitei lui nepacatosenii. Si, cu acest gand, spunem bucurosi "Amin".

Lectia 359 - Sambata, 10 decembrie

Raspunsul lui Dumnezeu e o forma de pace. Toata durerea

E vindecata, toata nefericirea e inlocuita cu bucurie.

Toate usile inchisorii se deschid. Si se intelege ca tot pacatul

Nu e decat o greseala.

Tata, astazi Iti voi ierta lumea si vom lasa creatia sa fie a Ta. Am inteles gresit toate lucrurile. Dar nu am facut niste pacatosi din sfintii Fii ai lui Dumnezeu. Ce ai creat Tu fara pacat ramane asa in vecii vecilor. Asa suntem. Si ne bucuram sa invatam ca am facut greseli care nu au efecte reale asupra noastra. Pacatul este imposibil si, pe temeiul acestui fapt, iertarea sta pe o baza certa, mai solida decat lumea de umbre pe care o vedem. Ajuta-ne sa iertam, caci vrem sa fim izbaviti. Ajuta-ne sa iertam, caci vrem sa fim in pace.

Lectia 358 - Vineri, 9 decembrie

Nicio chemare adresata lui Dumnezeu nu poate ramane neauzita

Sau fara raspuns. Si de un lucru pot fi sigur:

Raspunsul Lui e cel pe care il vreau cu adevarat.

Doar Tu, Care Iti aduci aminte ce sunt de fapt Iti amintesti ce vreau de fapt. Tu vorbesti pentru Dumnezeu, asa ca vorbesti pentru mine. Si ce imi dai vine chiar de la Dumnezeu. Vocea Ta, Tata, este deci si a mea, si tot ce vreau e ce imi oferi Tu, exact in forma pe care o alegi sa imi parvina. Sa imi amintesc tot ce nu cunosc si sa imi taca vocea, amintindu-mi. Dar sa nu uit de Iubirea si de grija Ta, ramanand mereu constient de fagaduinta pe care i-ai facut-o Fiului Tau. Sa nu uit ca sinele meu nu e nimic, dar ca Sinele meu este totul.

Lectia 357 - Joi, 8 decembrie

Adevarul raspunde la fiecare chemare pe care I-o adresam lui Dumnezeu,

Raspunzand mai intai la miracole si apoi

Revenind la noi pentru a fi el insusi.

Iertarea, reflectia adevarului, imi spune cum sa ofer miracole si cum sa scap astfel din inchisoarea in care cred ca traiesc. Sfantul Tau Fiu mi-e aratat, mai intai in fratele meu, apoi in mine. Vocea Ta ma instruieste cu rabdare sa Iti aud Cuvantul si sa dau cum primesc. Si, privindu-Ti astazi Fiul, Iti aud Vocea instruindu-ma cum sa gasesc calea care duce la Tine, dupa cum ai stabilit Tu sa fie aceasta cale:

"Vezi nepacatosenia lui si fii vindecat."

Lectia 356 - Miercuri, 7 decembrie

Boala nu  e decat un alt nume pentru pacat.

Vindecarea nu e decat un alt nume pentru Dumnezeu.

Miracolul este, asadar, o chemare adresata Lui.

Tata, ai fagaduit ca nu vei pregeta sa raspunzi la orice chemare pe care Ti-ar adresa-o Fiul Tau. Nu conteaza unde se gaseste, care pare sa fie problema lui, nici ce crede ca a devenit. El este Fiul Tau si ii vei raspunde. Miracolul reflecta Iubirea Ta si, in felul acesta, ii raspunde. Numele Tau inlocuieste fiecare gand de pacat, iar cine e nepacatos nu poate sa aiba parte de durere. Numele Tau ii raspunde Fiului Tau, deoarece a invoca Numele Tau inseamna pur si simplu a-l invoca pe-al lui.

Lectia 355 - Marti, 6 decembrie

Toata pacea si bucuria si toate miracolele pe care le voi da

Nu vor avea sfarsit cand voi accepta

Cuvantul lui Dumnezeu. De ce nu as face-o astazi?

De ce sa mai astept, Tata, sa am parte de bucuria pe care mi-ai fagaduit-o? Caci Te vei tine de Cuvantul pe care i l-ai dat Fiului Tau in exil. Sunt sigur ca comoara mea ma asteapta si ca nu trebuie decat sa imi intind mana ca sa o gasesc. Degetele mele o ating chiar acum. E foarte aproape. Nu trebuie sa mai astept nicio clipita sa fiu in pace de-a pururi. Pe Tine Te aleg, si Identitatea mea o data cu Tine. Fiul Tau vrea sa fie El Insusi si sa Te stie de Tata si de Creator, si de Iubirea lui.

Lectia 354 - Luni, 5 decembrie

Stam impreuna, Cristos si eu, in pace

Si certitudinea finalitatii. Si in El

E Creatorul Lui, asa cum este El in mine.

Unitatea mea cu Cristos ma declara Fiul Tau, mai presus de atingerea timpului si intru totul liber de orice lege care nu este a Ta. Nu am alt sine decat Cristosul din mine. Nu am alt scop decat al Lui. Iar El este ca Tatal Lui. De aceea, trebuie sa fiu una si cu Tine, si cu El. Caci cine este Cristos, daca nu Fiul Tau asa cum L-ai creat? Si ce sunt eu, daca nu Cristosul din mine?

Lectia 353 - Duminica, 4 decembrie

Ochii mei, limba mea, picioarele mele

Au azi un singur scop: sa I se dea spre folosinta lui Cristos,

Sa binecuvanteze lumea cu miracole.

Tata, Ii dau astazi lui Cristos tot ce e al meu, sa Ii fie de folos in orice fel va servi cel mai bine scopului pe care il impartasesc cu El. Nimic nu e numai al meu, caci El si eu suntem uniti in scop. In felul acesta, invatarea a ajuns aproape la finalul care i s-a stabilit. O vreme, lucrez cu El la scopul Lui. Apoi ma pierd in Identitatea mea si recunosc ca Cristos nu e decat Sinele meu.

Lectia 352 - Sambata, 3 decembrie

Judecata si iubirea sunt opusi. Dintr-una

Vin toate necazurile lumii. Dar din

Cealalta vine pacea lui Dumnezeu Insusi.

Iertarea vede doar nepacatosenie, si nu judeca. Prin asta ajung la Tine. Judecata ma va lega la ochi si ma va face orb. Iubirea insa, reflectata aici in iertare, imi aminteste ca mi-ai dat o cale de-a regasi pacea Ta. Sunt izbavit cand aleg sa urmez aceasta cale. Nu m-ai lasat nemangaiat. Am in mine atat amintirea Ta, cat si a Celui Care ma duce la ea. Tata, vreau astazi sa Iti aud Vocea si sa Iti gasesc pacea. Caci vreau sa imi iubesc Identitatea si sa gasesc in Ea amintirea Ta.

Lectia 351 - Vineri, 2 decembrie

14. Ce sunt eu?

Eu sunt Fiul lui Dumnezeu, complet, vindecat si intreg, stralucind in reflectia Iubirii Sale. In mine, creatia Lui e sfintita si i s-a garantat viata vesnica. In mine, iubirea e desavarsita, frica e cu neputinta si bucuria stabilita fara opus. Sunt sfantul locas unde Dumnezeu Insusi e acasa. Sunt Cerul in care sta Iubirea Lui. Sunt Insasi sfanta Lui Nepacatosenie, caci in puritatea mea sta a Lui.

Utilitatea cuvintelor ne este acuma pe sfarsite. Dar, in ultimele zile ale anului acesta pe care I l-am inchinat lui Dumnezeu- impreuna, tu si eu- , am gasit un singur scop pe care l-am impartasit. In felul acesta te-ai unit cu mine, asa ca tu esti ce sunt si eu. Adevarul despre ce suntem nu poate fi exprimat sau decis prin cuvinte. Dar ne putem realiza functia aici, iar cuvintele pot vorbi despre asta si o pot preda, deopotriva, daca exemplificam cuvintele in noi.

Noi suntem aducatorii mantuirii. Ne acceptam rolul de mantuitori ai lumii, izbavita prin iertarea noastra conjugata. Si acest dar al nostru ni se da noua prin urmare.  Il consideram pe fiecare frate si percepem totul bland si bun. Nu cautam o functie dincolo de poarta Cerului. Cunoasterea va reveni cand ne vom indeplini rolul. Ne preocupa doar sa primim adevarul cum se cuvine.

Ai nostri sunt ochii prin care viziunea lui Cristos vede o lume izbavita de toate gandurile pacatului. Ale noastre sunt urechile care aud Vocea pentru Dumnezeu proclamand lipsa de pacat a lumii. Ale noastre sunt mintile ce se unesc in timp ce binecuvantam lumea. Si, din unitatea pe care am dobandit-o, ne chemam toti fratii, cerandu-le sa ne impartaseasca pacea si sa ne desavarseasca bucuria.

Noi suntem sfintii mesageri ai lui Dumnezeu care vorbesc pentru El si, purtandu-I Cuvantul la toti cei pe care ni i-a trimis, invatam ca e scris in inimile noastre. In felul acesta, mintile noastre se razgandesc in privinta scopului pentru care am venit si in slujba caruia urmarim sa ne punem. Ii aducem vesti imbucuratoare Fiului lui Dumnezeu, care a crezut ca sufera. Acum e izbavit. Si, vazand poarta Cerului larg deschisa in fata lui, va intra si va disparea in Inima lui Dumnezeu.

Lectia 351

Fratele meu nepacatos e calauza mea spre pace.

Fratele meu pacatos e calauza mea spre durere.

Si il voi vedea pe cel pe care aleg sa il vad.

Cine e fratele meu, daca nu sfantul Tau Fiu? Si, daca il vad pacatos, ma proclam pe mine un pacatos, si nu un Fiu al lui Dumnezeu; singur si fara prieteni intr-o lume infricosatoare. Dar aceasta perceptie este o alegere pe care o fac si la care pot sa renunt. Imi pot vedea fratele si nepacatos, ca sfant Fiu al Tau. Si, cu aceasta alegere, imi vad nepacatosenia, vesnicul meu Mangaietor si Prieten alaturi de mine, si calea mea sigura si clara. Alege Tu, atunci, in locul meu, Tata, prin Vocea Ta. Caci numai El emite judecati in Numele Tau.

Lectia 350 - Joi, 1 decembrie

Miracolele reflecta vesnica Iubire a lui Dumnezeu.

Sa le oferi inseamna sa iti aduci aminte de El

Si, prin amintirea Lui, sa mantuiesti lumea.

Ce iertam devine o parte din noi, in felul in care ne percepem noi. In felul in care l-ai creat Tu, Fiul lui Dumnezeu incorporeaza in el lucrurile toate. Amintirea Ta depinde de iertarea lui. Ce este el ramane neafectat de gandurile lui. Dar ce vede el e consecinta lor directa. De aceea, Tata, vreau sa apelez la Tine. Numai amintirea Ta ma va elibera. Si numai iertarea mea ma invata sa las sa imi revina amintirea Ta si sa o dau cu recunostinta lumii.

Adunand miracolele de la El, vom fi recunoscatori intr-adevar. Caci, aducandu-ne aminte de El, Fiul Lui ni se va reda in realitatea Iubirii.

Lectia 349 - Miercuri, 30 noiembrie

Astazi las viziunea lui Cristos sa vada

Toate lucrurile pentru mine si sa nu le judece, ci sa dea

In schimb fiecaruia in parte cate un miracol de iubire.

Asa vreau sa eliberez toate lucrurile pe care le vad si le dau libertatea pe care o caut. Caci asa ma supun legii iubirii, si dau ce vreau sa gasesc si sa imi insusesc. Mi se va da lucrul acesta, pentru ca l-am ales ca dar pe care vreau sa il dau. Tata, darurile Tale sunt ale mele. Fiecare dar pe care il accept imi da un miracol de dat mai departe. Si, dand asa cum vreau sa primesc, invat ca miracolele Tale tamaduitoare imi apartin.

Tatal nostru stie de ce avem nevoie. El ne da harul de-a ne implini toate nevoile. Asa ca ne punem increderea in El sa ne trimita miracole pentru a binecuvanta lumea si a ne vindeca mintile in timp ce ne intoarcem la El.

Lectia 348 - Marti, 29 noiembrie

Nu am niciun motiv de manie sau de teama,

Caci Tu esti peste tot in jurul meu. Si, pentru fiecare nevoie

Pe care o percep, harul Tau imi este de ajuns.

Tata, sa imi aduc aminte ca esti aici si ca nu sunt singur. Peste tot in jurul meu este Iubirea eterna. Nu am motiv decat de pacea deplina si bucuria desavarsita pe care le impartasesc cu Tine. Ce nevoie am de manie sau de frica? Peste tot in jurul  meu e siguranta desavarsita. Pot oare sa ma tem, cand ma insoteste vesnica Ta fagaduinta? Peste tot in jurul meu e nepacatosenie desavarsita. De ce as putea sa ma tem, cand Tu m-ai creat intr-o sfintenie la fel de desavarsita ca a Ta?

Harul lui Dumnezeu ne este de ajuns in tot ce vrea El sa facem. Si numai asta alegem sa fie voia noastra si a Lui, deopotriva.

Lectia 347 - Luni, 28 noiembrie

Mania vine precis din judecata. Judecata este

Arma pe care vreau sa o folosesc impotriva mea,

Sa tin miracolul departe de mine.

Tata, vreau ce merge impotriva voii mele si nu vreau ce e voia mea sa am. Indreapta-mi mintea, Tata. E bolnava. Dar Tu ai oferit libertate, asa ca aleg sa revendic astazi darul Tau. Asa dau toata judecata Celui pe Care mi L-ai dat sa judece pentru mine. El vede ce vad eu; si totusi, cunoaste adevarul. Vede durerea; si totusi, intelege ca nu este reala, si in intelegerea Lui e gata vindecata. El da miracolele pe care visele mele vor sa le ascunda de constienta mea. Sa judece El astazi. Eu nu imi cunosc voia, dar El e sigur ca ea este a Ta. Si tot El va vorbi pentru mine si va chema miracolele Tale sa vina la mine.

Asculta astazi. Stai foarte linistit si asculta blanda Voce pentru Dumnezeu incredintandu-te ca El te-a judecat si declarat Fiul pe care il iubeste.

Lectia 346 - Duminica, 27 noiembrie

Astazi ma invaluie pacea lui Dumnezeu

Si uit de toate, in afara de Iubirea Lui.

Tata, ma trezesc azi cu miracole care imi corecteaza perceptia tuturor lucrurilor. Asa incepe ziua pe care o impartasesc ce Tine dupa cum voi impartasi si vesnicia, caci timpul s-a dat deoparte azi. Nu caut lucrurile timpului, asa ca nu le voi vedea. Ce caut azi transcede toate legile timpului si lucrurile percepute in timp. Vreau sa uit de toate, in afara de Iubirea Ta. Vreau sa raman in Tine si sa nu cunosc alte legi decat propria Ta lege a iubirii. Si vreau sa gasesc pacea pe care ai creat-o pentru Fiul Tau, uitand de toate jucariile prostesti pe care le-am facut, vazand slava Ta si a mea.

Iar astazi, cand se lasa seara, nu ne vom aduce aminte decat de pacea lui Dumnezeu. Caci vom invata astazi ca pacea e a noastra, cand uitam de toate, in afara de Iubirea Ta.

Lectia 345 - Sambata, 26 noiembrie

Astazi ofer numai miracole,

Caci vreau sa imi fie inapoiate.

Tata, un miracol reflecta darurile pe care mi le faci mie, Fiul Tau. Si fiecare dar pe care il fac mi se inapoiaza, amintindu-mi ca legea iubirii e universala. Chiar si aici, aceasta ia o forma pe care o pot recunoaste si o pot vedea functionand. Miracolele pe care le dau mi se dau inapoi chiar in forma de care am nevoie sa ma ajute la problemele pe care le percep. Tata, in Cer e altfel, pentru ca acolo nu sunt nevoi. Dar aici, pe pamant, miracolul e mai aproape de darurile Tale decat orice alt dar pe care pot sa il dau. Asa ca lasa-ma sa dau astazi numai acest dar, care- nascut din iertare adevarata- lumineaza calea pe care trebuie sa o strabat ca sa imi aduc aminte de Tine.

Pace astazi tuturor inimilor aflate in cautare. Lumina a venit sa ofere miracole pentru a binecuvanta lumea obosita. Astazi isi va gasi odihna, caci vom oferi ce am primit.

Lectia 344 - Vineri, 25 noiembrie

Astazi invat legea iubirii.

Ce ii dau in dar fratelui meu e darul pe care mi-l fac mie.

Aceasta este legea Ta, Tata, nu a mea. Nu am inteles ca inseamna sa dau si m-am gandit sa pastrez ce mi-am dorit numai pentru mine. Si, uitandu-ma la comoara pe care am crezut ca o am, am gasit un loc gol unde nu a fost, nu este si nu va fi nimic. Cine poate impartasi un vis? Si ce imi poate oferi o iluzie? Dar cel pe care il iert imi va face daruri care intrec valoarea oricarui lucru de pe pamant. Fratii mei iertati sa imi umple vistieria cu comorile Cerului, singurele care sunt reale. Asa se implineste legea iubirii. Si asa se scoala Fiul Tau si se intoarce la Tine.

Cat de aproape suntem unul de altul, in timp ce ne indreptam spre Dumnezeu! Cat de aproape este El de noi! Cat de aproape e sfarsitul visului pacatului si izbavirea Fiului lui Dumnezeu!

Lectia 343 - Joi, 24 noiembrie

Nu mi se cere sa fac un sacrificiu

Ca sa gasesc indurarea si pacea lui Dumnezeu.

Incetarea suferintei nu poate fi o pierdere. Darul tuturor lucrurilor nu poate fi decat un castig. Iar Tu nu faci decat sa dai. Nu iei niciodata. Si m-ai creat sa fiu cu Tine, ca sacrificiul sa Ne fie imposibil, atat mie cat si Tie. si eu trebuie sa dau. Asa ca toate lucrurile mi se dau in vecii vecilor. Cum am fost creat, asa si raman. Fiul Tau nu poate face sacrificii, caci trebuie sa fie intreg, avand functia de-a Te intregi pe Tine. Eu sunt intreg pentru ca sunt Fiul Tau. Nu pot sa pierd, caci nu pot decat sa dau, si totul e al meu de-a pururea.

Indurarea si pacea lui Dumnezeu sunt gratuite. Mantuirea nu costa. E un dar ce trebuie dat si primit in mod nestingherit. Iata ce vrem sa invatam astazi.

Lectia 342 - Miercuri, 23 noiembrie

Las iertarea sa se astearna asupra tuturor lucrurilor,

Caci asa mi se va da iertare.

Iti multumesc, Tata, pentru planul Tau de-a ma mantui din iadul pe care l-am facut. Acesta nu este real. Si mi-ai dat mijloacele de-a-mi dovedi irealitatea lui. Cheia este in mainile mele, si am ajuns la usa in spatele careia sta sfarsitul viselor. Stau in fata portii Cerului, intrebandu-ma daca sa intru si sa ajung acasa. Sa nu astept din nou astazi. Sa iert toate lucrurile si sa las creatia sa fie asa cum vrei Tu sa fie si cum este. Sa imi aduc aminte ca sunt Fiul Tau si, deschizand usa in sfarsit, sa uit iluziile in lumina arzatoare a adevarului, in timp ce imi revine amintirea Ta.

Frate, iarta-ma acum. Vin la tine sa te iau cu mine acasa. Si, in timp ce mergem, lumea merge cu noi pe calea ce duce la Dumnezeu.

Lectia 341 - Marti, 22 noiembrie

13. Ce este un miracol?

Un miracol este o corectie. El nu creeaza, nici nu schimba absolut deloc. Ci doar priveste devastarea si aminteste mintii ca tot ce vede este fals. El desface greseala, dar nu incearca sa treaca dincolo de perceptie, nici sa depaseasca functia iertarii. Ramane, asadar, in limitele timpului. Dar netezeste calea pentru revenirea atemporalitatii si desteptarea iubirii, caci frica trebuie sa dispara in fata blandului remediu pe care il aduce.

Un miracol contine darul harului, caci e dat si primit totodata. El ilustreaza astfel legea adevarului la care lumea nu se supune, pentru ca nu reuseste sa il inteleaga absolut deloc. Un miracol inverseaza perceptia care era inainte rasturnata si pune astfel capat distorsiunilor ciudate care erau manifeste. Acum perceptia e deschisa la adevar. Acum iertarea e perceputa ca fiind justificata.

Iertarea e locasul miracolelor. Ochii lui Cristos le aduc tuturor celor care privesc cu indurare si iubire. Perceptia e corectata in ochii Lui, si ce a fost menit sa blesteme, a ajuns sa binecuvanteze. Fiecare crin al iertarii ofera lumii intregi miracolul tacut al iubirii. Si fiecare e depus in fata Cuvantului lui Dumnezeu, pe altarul universal inchinat Creatorului si creatiei, in lumina puritatii desavarsite si a bucuriei nesfarsite.

Miracolul e acceptat mai intai prin credinta, pentru ca a-l cere presupune ca mintea a fost pregatita sa conceapa ce nu poate sa vada si ce nu intelege. Dar credinta isi va aduce propriile marturii sa arate ca ceea ce sta la baza lui exista cu adevarat. In felul acesta, miracolul iti va indreptati credinta in el si iti va arata ca s-a bazat pe o lume mai reala decat cea pe ai vazut-o inainte; o lume izbavita de ce ai crezut ca e in ea.

Miracolele cad din Cer ca picaturile de ploaie tamaduitoare asupra unei lumi aride si prafuite, unde fapturi infometate si insetate vin sa moara. Acum au apa. Acum lumea e verde. Si pretutindeni rasar semnele vietii, ca sa arate ca ce s-a nascut nu poate muri niciodata, caci ce are viata are nemurire.

Lectia 341 - Imi pot ataca doar propria nepacatosenie,

                    Si numai ea ma ocroteste.

Tata, Fiul Tau e sfant. Eu sunt cel caruia ii vei surade cu iubire si o tandrete atat de draga, de profunda si de linistita, incat universul Iti zambeste si el, si Iti impartaseste Sfintenia. Cat suntem de puri, de ocrotiti, de sfinti deci noi, care am ramas in Zambetul Tau, cu toata Iubirea pe care ne-o acorzi, traind una cu Tine, in deplina fraternitate si Paternitate; intr-o nepacatosenie ata de deplina, incat Domnul Nepacatoseniei ne zamisleste Fiul Sau, un univers al Gandului care Il intregeste.

Sa nu ne atacam nepacatosenia deci, caci contine Cuvantul pe care ni-l adreseaza Dumnezeu. Si, in blanda ei reflectie, suntem mantuiti.

Lectia 340 - Luni, 21 noiembrie

Astazi pot scapa de suferinta.

Tata, Iti multumesc pentru ziua de azi si pentru libertatea pe care sunt sigur ca o va aduce. Ziua de azi e sfanta, caci astazi Fiul Tau va fi izbavit. Suferinta lui s-a incheiat. Caci va auzi Vocea Ta indrumandu-l cum sa gaseasca viziunea lui Cristos prin iertare si cum sa scape pentru totdeauna de toata suferinta. Iti multumesc pentru ziua de astazi, Tata. M-am nascut in lumea aceasta doar ca sa ajung la aceasta zi si la continutul ei de bucurie si libertate pentru sfantul Tau Fiu si pentru lumea pe care a facut-o, care se elibereaza azi odata cu el.

Fii bucuros astazi! Fii bucuros! Caci astazi nu e loc decat de bucurie si recunostinta. Tatal nostru Si-a izbavit astazi Fiul. Niciunul dintre noi nu va putea ramane azi nemantuit. Niciunul nu va ramane in frica si nu va fi niciunul pe care Tatal sa nu il stranga la El, treaz in Cer, in Inima Iubirii.

Lectia 339 - Duminica, 20 noiembrie

Voi primi ceea ce cer.

Nimeni nu doreste sa aiba parte de durere. Dar poate sa creada ca durerea e placere. Nimeni nu vrea sa isi evite fericirea. Dar poate sa creada ca bucuria este dureroasa, amenintatoare si periculoasa. Fiecare va primi ce cere. Dar poate sa nu stie ce vrea, ce stare isi doreste. Ce lucru poate atunci sa ceara si sa il vrea cand il primeste? A cerut ce il va speria si ii va aduce suferinta. Sa ne hotaram astazi sa cerem ce vrem cu adevarat, si numai asta, ca sa petrecem ziua de astazi fara frica, fara sa confundam durerea cu bucuria, sau teama cu iubirea.

Tata, aceasta este ziua Ta. Este o zi in care nu vreau sa fac nimic de unul singur, decat sa aud Vocea Ta in tot ce fac; cerand doar ce imi oferi Tu, acceptand doar Gandurile pe care le impartasesti cu mine.

Lectia 338 - Sambata, 19 noiembrie

Ma afecteaza numai gandurile mele.

Nu e nevoie de altceva ca sa ajunga mantuirea la lumea intreaga. Caci, in acest unic gand, fiecare e eliberat, in sfarsit, de toata frica. Fiecare a invatat acum ca nimeni nu il inspaimanta si ca nimic nu il pune in pericol. Nu are dusmani si e la adapost de toate lucrurile externe. Gandurile lui il pot inspaimanta, dar, intrucat aceste ganduri ii apartin numai lui, are puterea sa le transforme si sa schimbe fiecare gand de frica pe un gand fericit de iubire. S-a rastignit singur. Dar planul lui Dumnezeu este ca preaiubitul Lui Fiu sa fie izbavit.

Planul Tau e sigur, Tata, si numai al Tau. Toate celelalte planuri vor esua. Si voi avea ganduri care ma vor inspaimanta, pana invat ca Tu mi-ai dat singurul Gand care ma duce la mantuire. Numai gandurile mele vor esua si nu ma vor duce nicaieri. Dar Gandul pe care mi l-ai dat Tu fagaduieste sa ma duca acasa, caci contine fagaduinta Ta fata de Fiul Tau.

Lectia 337 - Vineri, 18 noiembrie

Nepacatosenia mea ma fereste de tot raul.

Nepacatosenia mea imi asigura pacea desavarsita, siguranta eterna, iubirea nesfarsita, libertatea vesnica de toate gandurile pierderii, izbavirea deplina de suferinta. Si numai fericirea poate sa fie starea mea, caci numai fericirea mi-e data. Ce trebuie sa fac sa stiu ca toate acestea sunt ale mele? Trebuie sa accept Ispasirea pentru mine insumi si nimic altceva. Dumnezeu a facut deja toate lucrurile care trebuiesc facute. Iar eu trebuie sa invat ca nu trebuie sa fac nimic de la mine, caci nu trebuie decat sa imi accept Sinele, nepacatosenia- creata pentru mine si acum deja a mea-, ca sa simt Iubirea lui Dumnezeu ferindu-ma de rau, ca sa inteleg ca Tatal meu Isi iubeste Fiul, ca sa stiu ca sunt Fiul pe care il iubeste Tatal meu.

Tu, Care m-ai creat in nepacatosenie, nu gresesti in legatura cu ce sunt. Eu am gresit cand am crezut ca am pacatuit, dar accept Ispasirea pentru mine insumi. Tata, visul meu ia sfarsit acum. Amin.

Lectia 336 - Joi, 17 noiembrie

Iertarea imi da posibilitatea sa cunosc ca mintile sunt ingemanate.

Iertarea e mijlocul desemnat pentru incheierea perceptiei. Cunoasterea se restabileste dupa ce s-a schimbat mai intai perceptia, si apoi e inlocuita total de ceea ce intrece de-a pururi tot ce poate sa atinga ea. Caci imaginile si sunetele pot ajuta, in cel mai bun caz, doar la readucerea amintirii care sta dincolo de fiecare dintre ele. Iertarea inlatura distorsiunile si deschide altarul ascuns, inchinat adevarului. Crinii lui isi trimit licaririle in minte si o cheama sa revina si sa se uite inauntru, sa gaseasca ce a cautat, zadarnic, in exterior. Caci aici, si numai aici, se reda pacea mintii, caci acesta e chiar salasul lui Dumnezeu.

In liniste, iertarea sa imi inlature visele de separare si pacat. Apoi lasa-ma, Tata, sa ma uit inauntru, si sa descopar ca Ti-ai tinut fagaduinta nepacatoseniei mele; Cuvantul Tau ramane neschimbat in mintea mea, iar Iubirea Ta isi mai are inca locul in inima mea.

Lectia 335 - Miercuri, 16 noiembrie

Aleg sa vad nepacatosenia fratelui meu.

Iertarea este o optiune. Nu imi vad niciodata fratele asa cum este, caci asta depaseste cu mult perceptia. Ce vad in el e doar ce doresc sa vad, pentru ca reprezinta ce vreau sa fie adevarul. Numai la asta reactionez, oricat de mult as parea sa fiu constrans de intamplari exterioare. Aleg sa vad ce vreau sa vad si asta si vad, si numai asta. Nepacatosenia fratelui meu imi arata ca vreau sa mi-o vad pe a mea. Si o voi vedea, odata ce am ales sa imi vad fratele in sfanta ei lumina.

Ce altceva ar putea sa imi redea amintirea Ta, decat vederea nepacatoseniei fratelui meu? Sfintenia lui imi aduce aminte ca el a fost creat una cu mine si ca mine. In el imi gasesc Sinele, si in Fiul Tau gasesc, deopotriva, amintirea Ta.

Lectia 334 - Marti, 15 noiembrie

Astazi revendic darurile pe care le da iertarea.

Nu voi mai astepta inca o zi sa gasesc comorile pe care mi le ofera Tatal meu. Iluziile sunt toate de prisos, iar visele dispar chiar in vreme ce se tes din ganduri bazate pe perceptii false. Astazi sa nu mai accept aceste daruri saracacioase. Vocea lui Dumnezeu ofera pacea lui Dumnezeu tuturor celor care o aud si care aleg sa o urmeze. Iata ce aleg astazi. Asa ca merg sa gasesc comorile pe care mi le-a dat Dumnezeu.

Nu caut decat ce este vesnic. Caci Fiul Tau nu se poate multumi cu nimic mai prejos. Care ii poate fi atunci mangaierea, daca nu ce oferi Tu mintii lui uluite si inimii lui inspaimantate, sa ii dai certitudine si sa ii aduci pace? Astazi vreau sa imi vad fratele total nepacatos. Iata Voia Ta pentru mine, caci asa voi vedea nepacatosenia mea.

Lectia 333 - Luni, 14 noiembrie

Iertarea pune capat visului de conflict aici.

Conflictul trebuie rezolvat. Daca vrem sa scapam de el, nu poate fi evitat, dat deoparte, negat, deghizat,vazut altundeva, numit altfel sau ascuns prin amagiri de orice fel. Trebuie vazut exact asa cum este, unde se considera ca este, in realitatea care i s-a dat si cu rostul pe care i l-a acordat mintea. Caci numai atunci i se ridica mecanismele de aparare, adevarul putandu-se rasfrange asupra lui in timp ce dispare.

Tata, iertarea este lumina pe care ai ales-o pentru a imprastia tot conflictul si toata indoiala, si pentru a ne lumina calea de intoarcere la Tine. Nicio alta lumina nu poate sa puna capat visului nostru de rau. Nicio alta lumina nu poate sa mantuiasca lumea. Caci numai ea va reusi in toate, fiind darul pe care i l-ai dat preaiubitului Tau Fiu.

Lectia 332 - Duminica, 13 noiembrie

Frica incatuseaza lumea. Iertarea o descatuseaza.

Eul face iluzii. Adevarul ii desface visele de rau, spulberandu-i-le cu lumina sa. Adevarul nu ataca niciodata. El pur si simplu este. Si, prin prezenta lui, mintea e rechemata din fantezii si se trezeste la ce este real. Iertarea imbie aceasta prezenta sa intre si sa isi preia locul cuvenit in minte. Fara iertare, mintea e inlantuita, crezand in propria ei zadarnicie. Dar, cu iertare, lumina razbate prin visul intunericului, oferindu-i speranta si dandu-i mijloacele de-a realiza libertatea care e mostenirea ei.

Astazi nu vrem sa incatusam din nou lumea. Frica o tine prizoniera. Si totusi, Iubirea Ta ne-a dat mijlocul de-a o descatusa.  Tata, vrem sa o eliberam acum. Caci, oferind libertate, ni se da si noua. Si nu vrem sa ramanem prizonieri, cand Tu ne oferi libertate.

Lectia 331 - Sambata, 12 noiembrie

12. Ce este eul?

Eul e idolatrie; indiciul unui sine limitat si separat, nascut intr-un trup, osandit sa sufere si sa isi sfarseasca viata prin moarte. Eul e "voia" care vede in Voia lui Dumnezeu un dusman si ia o forma in care aceasta e negata. Eul e "dovada" ca puterea este slaba si iubirea infricosatoare, ca viata e chiar moarte si numai ce se opune lui Dumnezeu este adevarat.

Eul e dement. In frica sta dincolo de Pretutindeni, despartit de Tot, separat de Infinit. In dementa lui, crede ca a devenit victorios asupra lui Dumnezeu Insusi. Si, in groaznica lui autonomie, "vede" ca Voia lui Dumnezeu a fost distrusa. Viseaza la pedeapsa si tremura in fata figurilor din visele lui: dusmanii lui, care cauta sa il ucida inainte de a-si putea lua el masuri de siguranta prin atacarea lor.

Fiul lui Dumnezeu nu are eu. Ce poate sa stie el de nebunie si de moartea lui Dumnezeu, cand a ramas sa stea in El? Ce poate sa stie de chin si suferinta, cand traieste intr-o bucurie vesnica? Ce poate sa stie de frica si pedeapsa, pacat si vinovatie, ura si atac, cand tot ce il inconjoara e pace eterna, de-a pururi lipsita de conflict si netulburata, in cea mai profunda liniste si seninatate?

Sa cunosti realitatea inseamna sa nu vezi eul si gandurile lui, lucrarile lui, faptele lui, legile si convingerile lui, visele lui, sperantele lui, planurile lui pentru propria mantuire si costul pe care il atrage dupa sine credinta in el. In suferinta, pretul credintei in el e atat de imens, incat rastignirea Fiului lui Dumnezeu e oferita zilnic in sumbrul sanctuar al eului, iar sangele trebuie sa curga inaintea altarului unde nesanatosii lui adepti se pregatesc sa moara.

Dar un singur crin al iertarii va preschimba intunericul in lumina, altarul inchinat iluziilor in sanctuarul Vietii Insesi. Iar pacea va fi redata pentru totdeauna sfintelor minti pe care Dumnezeu le-a creat sa fie Fiul Lui, salasul Lui, bucuria Lui, iubirea Lui, total apartinandu-i Lui, total una cu El.

Lectia 331 - Nu exista conflict, caci voia mea este a Ta.

Ce prostie, Tata, sa cred ca Fiul Tau si-ar putea provoca suferinta! Chiar si-ar putea planui osandirea, lasandu-se fara o cale certa de-a se elibera? Tu ma iubesti, Tata. Nu m-ai putea lasa in parasire niciodata, sa mor intr-o lume a durerii si cruzimii. Cum as putea sa cred ca Iubirea S-a parasit pe Ea Insasi? Nu exista alta voie decat Voia Iubirii. Frica e un vis si nu are nicio voie care sa poata intra in conflict cu a Ta. Conflictul este somn, iar pacea e trezire. Moartea e iluzie, viata - adevar vesnic. Nu exista opus la Voia Ta. Nu exista conflict, caci voia mea este a Ta.

Iertarea ne arata ca Voia lui Dumnezeu e Una singura si ca noi o impartasim. Sa vedem sfintele viziuni pe care ni le arata azi iertarea, ca sa putem gasi pacea lui Dumnezeu. Amin.

Lectia 330 - Vineri, 11 noiembrie

Astazi nu imi voi face iarasi rau.

Sa acceptam astazi iertarea ca singura noastra functie. De ce ne-am ataca mintile si le-am da imagini de durere? De ce le-am invata ca sunt lipsite de putere, cand Dumnezeu le ofera puterea si Iubirea Lui si le imbie sa ia ce e deja al lor? Mintea care a devenit dispusa sa accepte darurile lui Dumnezeu a fost redata spiritului si isi extinde libertatea si bucuria, dupa cum si Voia lui Dumnezeu este unita cu a ei. Sinele pe care l-a creat Dumnezeu nu poate pacatui si, de aceea, nu poate suferi. Sa alegem azi ca El sa fie Identitatea noastra, si sa scapam astfel pentru totdeauna de toate lucrurile pe care pare sa ni le ofere visul fricii.

Tata, Fiului Tau nu i se poate face niciun rau. Iar  daca socotim ca suferim, nu ne cunoastem singura Identitate, pe care o impartasim cu Tine. Vrem sa ne intoarcem la Ea chiar azi, sa fim eliberati de-a pururi de toate greselile noastre si sa fim mantuiti de ce am socotit ca suntem.

Lectia 329 - Joi, 10 noiembrie

Eu am ales deja ce voiesti Tu.

Tata, am crezut ca m-am abatut de la Voia Ta, ca am sfidat-o, ca i-am incalcat legile si ca am interpus o voie secunda, mai puternica decat a Ta. Dar ce sunt cu adevarat nu e decat Voia Ta, extinsa si in extindere. Asta sunt si asta nu se va schimba. Asa cum Tu esti Una, una cu Tine sunt si eu. Si asta am ales in creatia mea, unde voia mea a devenit de-a pururi una cu a Ta. Decizia aceea s-a luat pentru toata vesnicia. Nu poate sa se schimbe si sa fie in opozitie cu ea insasi. Tata, voia mea este a Ta. Si sunt ocrotit, netulburat si senin, de o bucurie nesfarsita, pentru ca e Voia Ta sa fie asa.

Astazi vom accepta uniunea noastra unul cu altul si cu Sursa noastra. Nu avem alta voie decat a Lui, si noi toti suntem Una pentru ca Voia Lui este impartasita de noi toti. Prin ea recunoastem ca suntem una. Prin ea ne gasim, in sfarsit, calea la Dumnezeu.

Lectia 328 - Miercuri, 9 noiembrie

Aleg locul al doilea ca sa il castig pe cel dintai.

Ce pare a fi locul al doilea, este de fapt cel dintai, caci toate lucrurile pe care le percepem sunt rasturnate cu susul in jos pana vom asculta de Vocea pentru Dumnezeu. Ne pare ca ne vom castiga autonomia doar prin stradania de-a fi separati si ca independenta noastra de restul creatiei lui Dumnezeu e modul in care ne obtinem mantuirea. Dar tot ce gasim e boala, suferinta, pierdere si moarte. Nu de asta voieste sa avem parte Tatal nostru, si nu exista voie secunda Voii Lui. Sa te unesti cu a Lui inseamna pur si simplu sa ti-o gasesti pe a ta. Si, din moment ce voia noastra este a Lui, la El trebuie sa mergem sa ne recunoastem voia.

Nu exista alta voie decat a Ta. Si ma bucur ca nimic din ce imi pot imagina nu contrazice ce vrei Tu sa fiu. E Voia Ta sa fiu intru totul ocrotit, vesnic in pace. Si impartasesc cu bucurie Voia aceea pe care Tu, Tatal meu, ai dat-o ca parte din mine.

Lectia 327 - Marti, 8 noiembrie

Nu trebuie decat sa Te chem si imi vei raspunde.

Nu mi se cere sa primesc mantuire pe baza unei credinte neintemeiate. Caci Dumnezeu a fagaduit ca va auzi chemarea mea si ca imi va raspunde El Insusi. Sa invat din experienta mea ca lucrul acesta e adevarat si credinta in el imi va veni cu siguranta. Iata credinta care va dainui si ma va purta tot mai departe pe drumul care duce la El. Caci asa voi fi sigur ca El nu m-a abandonat si ca ma iubeste inca, neasteptand decat chemarea mea ca sa imi dea tot ajutorul de care am nevoie sa vin la El.

Tata, Iti multumesc ca fagaduintele Tale nu vor fi desarte niciodata in experienta mea, daca le pun la incercare. Sa imi propun, asadar, sa le incerc si sa nu le judec. Cuvantul Tau e una cu Tine. Tu dai mijloacele prin care vine convingerea si se castiga, in sfarsit, certitudinea trainicei Tale Iubiri.

Lectia 326 - Luni, 7 noiembrie

Sunt de-a pururi un Efect al lui Dumnezeu.

Tata, am fost creat in Mintea Ta, un sfant Gand care nu si-a parasit niciodata casa. Sunt de-a pururea Efectul Tau, iar Tu esti in vecii vecilor Cauza mea. Asa cum m-ai creat ai si ramas. Unde m-ai stabilit ma mai si aflu. Si toate atributele Tale se afla in mine, pentru ca e Voia Ta sa ai un Fiu atat de asemanator Cauzei lui, incat Cauza si Efectul Ei sunt sunt de nedistins intre Ele. Sa stiu ca sunt un Efect al lui Dumnezeu si ca am, de aceea, puterea de-a crea ca Tine. Precum in Cer, asa si pe pamant. Iti urmez planul aici si, la sfarsit, stiu ca Iti vei aduna efectele in Cerul linistit al Iubirii Tale, unde pamantul se va face nevazut si toate gandurile separate se vor uni in slava ca Fiu al lui Dumnezeu.

Sa vedem astazi cum dispare pamantul, mai intai transformat, si apoi iertat, se risipeste cu totul in Voia sfanta a lui Dumnezeu.

Lectia 325 - Duminica, 6 noiembrie

Toate lucrurile pe care cred ca le vad reflecta idei.

Iata esenta mantuirii: ce vad reflecta un proces din mintea mea, care incepe cu ideea mea despre ce vreau. De acolo, mintea plasmuieste o imagine a lucrului pe care il doreste, il judeca si il declara valoros si, prin urmare, cauta sa il gaseasca. Aceste imagini sunt apoi proiectate in afara, privite, socotite reale si pazite de minte ca bunuri ale ei. Din dorinte demente vine o lume dementa. Din judecata vine o lume condamnata. Si din ganduri iertatoare se iveste o lume blanda, plina de indurare fata de sfantul Fiu al lui Dumnezeu, sa ii ofere o casa binevoitoare, in care se poate odihni un pic inainte de-a-si continua calatoria, si isi poate ajuta fratii sa mearga inainte cu el, sa gaseasca drumul care duce la Cer si la Dumnezeu.

Tatal nostru, ideile Tale reflecta adevarul, iar ale mele, separat de ale Tale, plasmuiesc doar vise. Sa vad numai ce reflecta ale Tale, caci ale Tale si numai ale Tale stabilesc adevarul.

Lectia 324 - Sambata, 5 noiembrie

Eu doar urmez, caci nu vreau sa conduc.

Tata, Tu esti Cel Care mi-a dat planul pentru mantuirea mea. Tu ai stabilit calea pe care sa o apuc, rolul pe care sa il preiau si fiecare pas pe fagasul pe care mi l-ai desemnat. Nu ma pot rataci. Pot doar sa aleg sa ma abat un pic si apoi sa revin. Vocea Ta dragastoasa ma va chema mereu inapoi si imi va calauzi pasii in directia care trebuie. Toti fratii mei pot urma calea pe care ii conduc. Dar eu doar urmez calea care duce la Tine, dupa cum ma indrumi Tu si dupa cum vrei sa merg.

Sa Il urmam pe Cel Care cunoaste calea. Nu trebuie sa zabovim si nu ne putem indeparta decat o clipa de Mana Lui dragastoasa. Mergem impreuna, caci Il urmam pe El. Si tot El face sfarsitul sigur si ne garanteaza intoarcerea cu bine acasa.

Lectia 323 - Vineri, 4 noiembrie

Fac bucuros "sacrificiul" fricii.

Iata singurul "sacrificiu" pe care il ceri Fiului Tau iubit: ii ceri sa renunte la toata suferinta, la tot sentimentul pierderii si al tristetii, la toata nelinistea si indoiala, sa lase sa curga nestavilita Iubirea Ta in constienta lui, vindecandu-i durerea si dandu-i propria Ta bucurie vesnica. Acesta este "sacrificiul" pe care mi-l ceri, un sacrificiu pe care il voi face bucuros, singurul "pret" al restabilirii amintirii Tale in mine, pentru mantuirea lumii.

Si, in timp ce platim datoria pe care o avem fata de adevar, o datorie care consta pur si simplu din lepadarea autoamagirilor si a imaginilor la care ne-am inchinat din greseala, adevarul revine la noi in intregime si cu bucurie. Nu mai suntem amagiti. Iubirea a revenit acum in constienta noastra. Si suntem impacati din nou, caci frica a disparut si numai iubirea ramane.

Lectia 322 - Joi, 3 noiembrie

Pot renunta numai la ce nu a fost real niciodata.

Sacrific iluziile, nimic altceva. Si, in timp ce iluziile dispar, gasesc darurile pe care iluziile au incercat sa le ascunda, asteptandu-ma cu bratele deschise, gata sa imi dea stravechile mesaje de la Dumnezeu. Amintirea Lui sta in fiecare dar pe care il primesc de la El. Si fiecare vis e bun doar pentru a ascunde Sinele care e singurul Fiu al lui Dumnezeu, aidoma Lui Insusi, Sfantul Care ramane de-a pururi in El, dupa cum si El ramane in mine.

Tata, pentru Tine tot sacrificiul ramane de-a pururi de neconceput. Asa ca nu pot sacrifica decat in vise. Asa cum m-ai creat, nu pot renunta la nimic din ce mi-ai dat. Ce nu mi-ai dat nu are realitate. Ce alte pierderi pot anticipa, in afara pierderii fricii si revenirea iubirii in mintea mea?

Lectia 321 - Miercuri, 2 noiembrie

11. Ce este creatia?

     Creatia este suma tuturor Gandurilor lui Dumnezeu, infinite la numar si pretutindeni fara limita. Numai iubirea creeaza si numai dupa propria asemanare. Nu a existat nicio clipa in care tot ce e creat de ea sa nu fi existat. Si nu va exista nicio clipa in care ceva creat de ea va suferi vreo pierdere. Gandurile lui Dumnezeu sunt in vecii vecilor exact cum au fost si cum sunt, neschimbate de-a lungul timpului si dupa incheierea timpului.

    Gandurilor lui Dumnezeu li se da toata puterea pe care o are Creatorul lor. Caci El vrea sa sporeasca iubirea prin extinderea ei. In felul acesta, Fiul Lui este partas la creatie si trebuie, de aceea, sa fie partas la puterea de-a crea.  Ce Dumnezeu a dorit sa fie de-a pururi Una va fi tot Una cand timpul se va termina si nu se va schimba pe durata timpului, ramanand cum a fost inainte de-a se naste conceptul de timp.

    Creatia este opusul tuturor iluziilor, caci creatia este adevarul. Creatia este sfantul Fiu al lui Dumnezeu, caci in creatie Voia Lui e deplina in fiecare aspect, facand din fiecare parte o continatoare a intregului. Unitatea ei e garantata de-a pururi neprihanita, de-a pururi continuta in sfanta Lui Voie, mai presus de orice rau posibil, de separare, de imperfectiune si de orice pata posibila pe nepacatosenia ei.

    Noi suntem creatia, noi, Fiii lui Dumnezeu. Parem sa fim distincti si inconstienti de vesnica noastra unitate cu El. Dar, in spatele tuturor indoielilor noastre, dincolo de toate fricile noastre, exista inca certitudine.Caci iubirea ramane cu toate gandurile ei, siguranta ei este a lor. Amintirea lui Dumnezeu e in sfintele noastre minti, care isi cunosc unitatea si uniunea cu Creatorul lor. Sa fie functia noastra doar aceea de-a lasa sa revina aceasta amintire, doar aceea de-a lasa sa se faca Voia lui Dumnezeu pe pamant, doar aceea de-a fi redati sanatatii mintale si de-a fi doar asa cum ne-a creat El.

    Tatal nostru ne cheama. Ii auzim Vocea si iertam creatia in Numele Creatorului ei, Sfintenia Insasi, a Carui Sfintenie e impartasita de Propria Lui creatie; a Carui Sfintenie mai face parte din noi.

Lectia 321 - Tata, libertatea mea e numai in Tine.

Nu am inteles ce m-a facut liber, nici ce este libertatea mea, nici unde sa o caut ca sa o gasesc. Tata, am cautat in zadar pana Ti-am auzit Vocea indrumandu-ma. Acum, nu vreau sa ma mai calauzesc eu. Caci nici nu am facut, nici nu am inteles calea pe care sa imi gasesc libertatea. Dar am incredere in Tine. Tu, Care m-ai inzestrat cu libertate ca sfant Fiu al Tau, nu imi vei fi un bun pierdut. Vocea Ta ma indruma, si calea catre Tine mi se deschide si mi se lamureste in sfarsit. Tata, libertatea mea e numai in Tine. Tata, e voia mea sa ma intorc.

Astazi raspundem pentru lume, care va fi eliberata odata cu noi. Cat de bucurosi suntem sa ne gasim libertatea pe calea sigura pe care a stabilit-o Tatal nostru! Si cat de sigura e mantuirea intregii lumi, cand invatam ca libertatea noastra se poate gasi numai in Dumnezeu.

Lectia 320 - Marti, 1 noiembrie

Tatal meu imi da toata puterea mie.

Fiul lui Dumnezeu este nelimitat. Nu exista limite care sa ii ingradeasca puterea, pacea, bucuria sau orice alte atribute pe care i le-a dat Tatal in creatia lui. Ce voieste el cu Creatorul si Izbavitorul lui trebuie sa se infaptuiasca. Sfanta lui voie nu poate fi negata niciodata, pentru ca Tatal lui ii lumineaza mintea si ii pune dinainte toata puterea si iubirea de pe pamant si din Cer. Eu sunt cel caruia i s-au dat toate acestea. Eu sunt cel in care isi are locul puterea pe care o are Voia Tatalui meu.

Voia Ta poate face toate lucrurile in mine, extinzandu-se apoi la toata lumea prin mine. Nu exista limite care sa Iti ingradeasca Voia. Asa ca toata puterea i s-a dat Fiului Tau.

Lectia 319 - Luni, 31 octombrie

Am venit pentru mantuirea lumii.

Iata un gand din care s-a inlaturat toata aroganta, ramanand numai adevarul. Caci aroganta se opune adevarului. Dar, in lipsa arogantei, adevarul va veni numaidecat si va umple spatiul pe care eul l-a lasat neocupat de minciuni. Numai eul poate fi limitat si, de aceea, trebuie sa urmareasca teluri limitante si reduse. Eul crede ca, ce castiga unul, totalitatea trebuie sa piarda. Si totusi, e Voia lui Dumnezeu sa invat ca, ce castiga unul, li se da tuturor.

Tata, Voia Ta este totala. Si obiectivul care reiese din ea ii impartaseste totalitatea. Ce alt tel mi-ai fi putut da decat mantuirea lumii? Si care alta ar putea fi Voia pe care Sinele meu a inpartasit-o cu Tine?

Lectia 318 - Duminica, 30 octombrie

In mine, mijlocul si scopul mantuirii sunt una.

In mine, sfantul Fiu al lui Dumnezeu, sunt reconciliate toate partile planului ceresc de mantuire a lumii. Ce conflict ar putea sa existe, cand toate partile nu au decat un singur scop si un singur tel?  Cum ar putea sa existe o parte solitara, sau una de o importanta mai mica sau mai mare decat restul? Eu sunt mijlocul prin care se mantuieste Fiul lui Dumnezeu, pentru ca scopul mantuirii este acela de-a gasi nepacatosenia pe care a pus-o Dumnezeu in mine. Ceea ce am fost creat este chiar lucrul pe care il caut. Eu sunt obiectivul pe care il urmareste lumea. Sunt Fiul lui Dumnezeu, unica Lui Iubire eterna. Sunt, deopotriva, mijlocul si scopul mantuirii.

Tata, sa preiau astazi rolul pe care mi-l oferi prin rugamintea Ta sa accept Ispasirea pentru mine insumi. Caci, in felul acesta, ce e reconciliat in mine devine la fel de sigur reconciliat cu Tine.

Lectia 317 - Sambata, 29 octombrie

Urmez calea care mi-a fost desemnata.

Am de ocupat un loc special, un rol numai pentru mine. Mantuirea asteapta pana preiau acest rol drept ceea ce aleg sa fac. Pana nu fac aceasta alegere, sunt robul timpului si al destinului uman. Dar, cand voi urma de bunavoie si cu bucurie calea pe care mi-a desemnat-o planul Tatalui meu, voi recunoaste ca manturirea e deja aici, deja data tuturor fratilor mei si deja a mea, totodata.

Tata, calea Ta e ceea ce aleg astazi. Aleg sa merg unde ma va duce, aleg sa fac ce vrea sa fac. Calea Ta e certa si sfarsitul sigur. Amintirea Ta ma asteapta acolo. Si toate supararile mele se sfarsesc in imbratisarea Ta, pe care i-ai fagaduit-o Fiului Tau, care a crezut, gresit, ca s-a ratacit de ocrotirea sigura a Bratelor Tale dragastoase.

Lectia 316 - Vineri, 28 octombrie

Toate darurile pe care le dau fratilor mei sunt ale mele.

Asa cum fiecare dar pe care il dau fratii mei este al meu, tot asa si fiecare dar pe care il dau eu imi apartine mie. Fiecare in parte lasa cate o greseala din trecut sa dispara, fara sa lase nicio umbra asupra sfintei minti pe care o iubeste Tatal meu. Harul Lui mi-e dat in fiecare dar primit de un frate de-a lungul timpului si dincolo de timp. Tezaurul  mi-e plin si ingerii ii pazesc usile deschise sa nu se piarda niciun dar, ci doar sa adauge mai multe. Sa vin acolo unde imi sunt comorile si sa intru unde sunt binevenit si cu adevarat acasa, printre darurile pe care mi le-a dat Dumnezeu.

Tata, vreau sa Iti accept darurile astazi. Nu le recunosc. Dar am incredere ca Tu, Care le-ai dat, imi vei asigura si mijloacele cu care sa le pot vedea, sa le percep valoarea si sa le pretuiesc numai pe ele ca tot ce imi doresc.

Lectia 315 - Joi, 27 octombrie

Toate darurile pe care le dau fratii mei imi apartin.

In fiecare zi imi vin o mie de comori, in fiecare clipa ce se scurge. Pe tot parcursul zilei sunt binecuvantat cu daruri, de o valoare care intrece cu mult toate lucrurile pe care pot sa le concep. Un frate ii surade altuia si inima mea se bucura. Cineva spune un cuvant de recunostinta sau de indurare, si mintea mea primeste acest dar si si-l insuseste. Si fiecare om care isi gaseste calea la Dumnezeu devine mantuitorul meu, aratandu-mi-o si mie si dandu-mi certitudinea lui ca tot ce-a invatat este, neindoios, si al meu.

Iti multumesc, Tata, pentru multele daruri care vin la mine azi si in fiecare zi de la fiecare Fiu al lui Dumnezeu. Fratii mei sunt nelimitati in toate darurile pe care mi le dau. Acum le pot oferi recunostinta mea, ca gratitudinea fata de ei sa ma poata duce la Creatorul meu si la amintirea Lui.

Lectia 314 - Miercuri, 26 octombrie

Caut un viitor diferit de trecut.

Dintr-o noua perceptie a lumii vine un viitor foarte diferit de trecut. Viitorul e recunoscut acum ca o simpla prelungire a prezentului. Greselile trecutului nu isi pot arunca umbra asupra lui, asa ca frica si-a pierdut idolii si imaginile si, fiind lipsita de forma, nu are efecte. Moartea nu va mai revendica viitorul, caci viata e acum obiectivul lui, si toate mijloacele necesare sunt furnizate bucuros. Cine poate sa se necajeasca sau sa sufere cand prezentul a fost eliberat, extinzandu-si siguranta  si pacea intr-un viitor linistit  si plin de bucurie?

Tata, am gresit in trecut si alegem sa folosim prezentul ca sa fim liberi. Lasam acum viitorul in Mainile Tale, lasandu-ne in urma greselile trecute, siguri ca Te vei tine de fagaduintele prezente si ca vei indruma viitorul in sfanta lor lumina.

Lectia 313 - Marti, 25 octombrie

Sa vina acum o noua perceptie.

Tata, exista o viziune care vede lucrurile toate lipsite de pacat, asa ca frica a disparut si, unde era ea, e invitata iubirea sa intre. Iar iubirea va veni oriunde e poftita. Aceasta viziune este darul Tau. Ochii lui Cristos vad o lume iertata. In ochii Lui, toate pacatele ei sunt iertate, caci El nu vede niciun pacat in lucrurile la care se uita. Sa imi vina acum perceptia Lui adevarata, ca sa ma pot trezi din visul pacatului si sa imi vad inauntru nepacatosenia, pe care Tu ai tinut-o complet nepangarita pe altarul inchinat sfantului Tau Fiu, Sinele cu care vreau sa ma identific.

Astazi sa ne privim unul pe altul cu viziunea lui Cristos. Cat de frumosi suntem! Cat de sfinti si cat de dragastosi! Frate, vino si uneste-te cu mine astazi. Mantuim lumea cand ne unim. Caci, in viziunea noastra, devine la fel de sfanta ca lumina din noi.

Lectia 312- Luni, 24 octombrie

Vad toate lucrurile asa cum vreau sa fie.

Perceptia urmeaza judecata. Odata ce am judecat, vedem ce vrem sa vedem. Caci vederea ne poate fi utila numai pentru a ne oferi ce vrem sa vedem. E imposibil sa ne scape ce vrem sa vedem si sa nu reusim sa vedem ce am ales sa privim. Ce neindoios ajunge, atunci, lumea reala sa salute sfanta vedere a celui ce preia scopul Spiritului Sfant ca obiectiv al propriei sale vederi! Si nu va putea sa nu vada ce ar vrea Cristos sa vada el si sa impartaseasca Iubirea lui Cristos fata de ce vede el.

Nu am alt scop pentru astazi decat acela de a vedea o lume libera, eliberata de toate judecatile pe care le-am facut. Tata, aceasta este Voia Ta pentru mine astazi; si, de aceea, trebuie sa fie, totodata, si obiectivul meu.

Lectia 311 - Duminica, 23 octombrie

10. Ce este Judecata de apoi?

A Doua Venire a lui Cristos ii aduce Fiului lui Dumnezeu un dar: putinta de a auzi Vocea pentru Dumnezeu proclamand  ca falsul este fals si adevarul a ramas neschimbat. Iata judecata prin care se incheie toata perceptia. Mai intai vezi o lume care a acceptat adevarul acestui lucru, proiectat dintr-o minte de acum corectata. Si, cu aceasta viziune sfanta, perceptia face un gest de binecuvantare in tacere si dispare apoi, obiectivul ei fiind indeplinit si misiunea incheiata.

Ultima judecata asupra lumii nu contine nicio condamnare. Caci vede lumea total iertata, fara pacat si fara niciun rost. Fara cauza si acum fara functie in ochii lui Cristos, ea trece pur si simplu in nefiinta. Acolo s-a nascut si tot acolo se sfarseste. Si toata figurile din visul in care incepuse lumea dispar odata cu ea. Trupurile sunt inutile acum si se vor stinge prin urmare, pentru ca Fiul lui Dumnezeu nu are limite.

 Tu, care ai crezut ca Judecata de apoi a lui Dumnezeu va condamna lumea la iad alaturi de tine, accepta acest adevar sfant: Judecata lui Dumnezeu e darul Corectiei pe care l-a acordat tuturor greselilor tale, eliberandu-te de ele si de toate efectele pe care au parut sa le aiba vreodata. Sa te temi de harul mantuitor al lui Dumnezeu inseamna, pur si simplu, sa te temi de izbavirea deplina de suferinta, de revenirea la pace, siguranta si fericire si de uniunea cu propria ta Identitate.

Judecata de pe urma a lui Dumnezeu e la fel de milostiva ca fiecare pas din planul desemnat de Dumnezeu sa Isi binecuvanteze Fiul si sa il cheme sa revina la pacea vesnica pe care o impartaseste cu El. Sa nu te temi de iubire. Caci numai ea poate sa vindece toata suferinta, poate sa stearga toate lacrimile si sa il trezeasca bland din visul de durere pe Fiul pe care Dumnezeu il recunoaste al Sau. Sa nu te temi de asta. Mantuirea iti cere sa ii dai bun venit. Iar lumea iti asteapta acceptarea bucuroasa, care o va elibera.

Iata Judecata de pe urma a lui Dumnezeu: " Tot sfantul Meu Fiu esti, de-a pururi inocent, de-a pururi iubitor si de-a pururea iubit, la fel de nelimitat cum este si Creatorul tau, complet neschimbator si de-a pururi pur. Trezeste-te, de aceea, si revino la Mine. Eu sunt Tatal tau si tu esti Fiul Meu."

Lectia 311 - Judec toate lucrurile asa cum vreau sa fie.

Judecata a fost facuta sa fie o arma folosita impotriva adevarului. Ea separa lucrul impotriva caruia se foloseste si il scoate in relief ca si cum ar fi un lucru aparte. Si apoi face din el ce vrei sa fie. Ea judeca ce nu intelege, pentru ca nu poate vedea totalitatea si, de aceea, judeca fals. Sa nu o folosim astazi, ci sa facem din ea un dar inchinat Celui Care are o alta intrebuintare pentru ea. El ne va usura de agonia tuturor judecatilor pe care le-am facut in defavoarea noastra si va restabili pacea mintii dandu-ne Judecata lui Dumnezeu asupra Fiului Sau.

Tata, asteptam azi, cu mintea deschisa sa Iti auzim Judecata asupra Fiului pe care il iubesti. Noi nu il cunoastem si nu il putem judeca. Asa ca lasam Iubirea Ta sa decida ce anume trebuie sa fie cel pe care l-ai creat ca Fiu al Tau.

Lectia 310 - Sambata, 22 octombrie

Imi petrec ziua de azi in neinfricare si iubire.

Ziua de azi, Tata, vreau sa mi-o petrec cu Tine, dupa cum ai ales sa fie toate zilele mele. Iar experienta prin care voi trece nu e deloc temporala. Bucuria de care am parte nu e produsul zilelor sau ceasurilor, caci ii vine din Cer Fiului Tau. Ziua de azi va fi gingasul Tau imbold sa imi aduc aminte de Tine, chemarea delicata pe care i-o adresezi sfantului Tau Fiu, indiciul ca mi-a parvenit harul Tau si ca e Voia Ta sa fiu eliberat astazi.

Ne petrecem ziua de astazi impreuna, tu si eu. Si lumea intreaga se alatura cantecului de multumire si bucurie pe care I-l inchinam Celui Ce ne-a dat mantuire si ne-a eliberat. Suntem readusi la pace si sfintenie. In noi nu e loc astazi pentru frica, caci am primit iubirea cu bucurie in inimi.

Lectia 309 - Vineri, 21 octombrie

Nu ma voi teme sa privesc launtric astazi.

In mine e inocenta vesnica, pentru ca e Voia lui Dumnezeu ca ea sa fie acolo in veciii vecilor. Eu, Fiul Lui, a carui voie e nelimitata ca a Lui, nu pot voi nicio schimbare in asta. Caci a nega Voia Tatalui meu inseamna a mi-o nega pe a mea. Sa privesc launtric nu inseamna decat sa imi gasesc voia asa cum a creat-o Dumnezeu si cum este. Mi-e frica sa privesc launtric deoarece cred ca am facut o alta voie care nu e adevarata si i-am acordat realitate. Ea insa nu are efecte. In mine e Sfintenia lui Dumnezeu. In mine e amintirea Lui.

Pasul pe care il fac astazi, Tatal meu, este eliberarea mea neindoioasa de desartele vise ale pacatului. Altarul Tau se inalta senin si nepangarit. E sfantul altar inchinat Sinelui meu, iar acolo gasesc adevarata mea Identitate.

Lectia 308 - Joi, 20 octombrie

Clipa aceasta e singurul timp care exista.

Am conceput timpul in asa fel incat sa imi zadarnicesc scopul. Daca aleg sa ajung din timp in atemporalitate, trebuie sa imi schimb felul de-a percepe rostul timpului. Rostul timpului nu poate fi acela de-a tine trecutul una cu viitorul. Singurul interval in care pot fi mantuit de timp este acum. Caci, in aceasta clipa, iertarea a venit sa ma elibereze. Nasterea lui Cristos este acum, fara trecut sau viitor. El a venit sa dea lumii binecuvantarea Lui prezenta, readucand-o la atemporalitate si iubire. Iar iubirea e prezenta mereu, aici si acum.

Iti multumim pentru aceasta clipa, Tata. Chiar acum sunt izbavit. Clipa aceasta este timpul desemnat de Tine pentru eliberarea Fiului Tau si pentru mantuirea lumii in el.

Lectia 307 - Miercuri, 19 octombrie

Dorintele conflictuale nu pot sa fie voia mea.

Tata, Voia Ta este a mea, si numai Ea. Nu exista alta voie pe care sa o am. Sa nu incerc sa fac o alta voie, caci e lipsit de sens si imi va provoca durere. Numai Voia Ta imi poate aduce fericire, si numai a Ta exista. Daca vreau sa am ce poti da numai Tu, trebuie sa accept Voia Ta pentru mine si sa intru in pace unde conflictul este imposibil, Fiul Tau e una cu Tine ca fiinta si vointa, si nimic nu contrazice adevarul sfant ca raman asa cum m-ai creat.

Si, cu aceasta rugaciune, intram linistiti intr-o stare in care conflictul nu poate intra, pentru ca ne unim voia sfanta cu a lui Dumnezeu, recunoscand ca ele sunt acelasi lucru.

Lectia 306- Marti, 18 octombrie

Darul lui Cristos e tot ce caut astazi.

Ce altceva as vrea sa folosesc astazi decat viziunea lui Cristos, din moment ce imi poate oferi o zi in care vad o lume atat de asemanatoare Cerului, incat imi revine o amintire straveche? Azi pot sa uit lumea pe care am facut-o. Azi pot sa trec de toata frica si pot fi redat iubirii, sfinteniei si pacii. Azi sunt izbavit si renascut intr-o lume a milei si grijii, a bunatatii dragastoase si a pacii lui Dumnezeu.

Asa, Tatal nostru, ne intoarcem la Tine, amintindu-ne ca nu am plecat nicicand; amintindu-ne darurile sfinte pe care ni le-ai dat. Venim cu recunostinta si gratitudine, cu mainile goale si cu inimile si cu mintile deschise, cerand doar ce dai Tu. Nu ii putem aduce un prinos suficient Fiului Tau. Dar, in Iubirea Ta, darul lui Cristos este al Lui.

Lectia 305 - Luni, 17 octombrie

Exista o pace pe care ne-o acorda Cristos.

Cine foloseste doar viziunea lui Cristos gaseste o pace atat de profunda si de linistita, atat de neschimbatoare si de netulburat, incat nu are pereche in lume. Comparatiile palesc in fata acestei paci. Si toata lumea pleaca in liniste cand o invaluie aceasta pace si o duce usurel la adevar, sa nu mai fie casa fricii. Caci a sosit iubirea si a vindecat lumea dandu-i pacea lui Cristos.

Tata, pacea lui Cristos ne este data, pentru ca e Voia Ta sa fim mantuiti. Ajuta-ne astazi sa acceptam doar darul Tau si sa nu il judecam. Caci a venit la noi sa ne mantuiasca de judecata pe care ne-o aplicam

Lectia 304 - Duminica, 16 octombrie

Lumea mea sa nu impiedice viziunea lui Cristos.

Pot impiedica sfanta mea viziune daca intru cu lumea mea peste ea.  Si nu pot sa vad sfintele viziuni pe care le vede Cristos, decat daca folosesc modul Lui de a vedea. Perceptia e o oglinda, nu un fapt. Si ce vad e starea mintii mele, reflectata in afara. Vreau sa binecuvantez lumea privind-o prin ochii lui Cristos. Si voi vedea indiciile sigure ca toate pacatele mi-au fost iertate.

Tu ma conduci din intuneric la lumina, din pacat la sfintenie. Sa iert si sa primesc astfel mantuire pentru lume. E darul Tau, Tata, dat mie ca il ofer sfantului Tau Fiu, sa poata gasi din nou amintirea Ta si a Fiului Tau asa cum l-ai creat Tu.

Lectia 303 - Sambata, 15 octombrie

Cristos cel Sfant se naste in mine astazi.

Priviti cu mine, ingeri, priviti cu mine azi. Sa ma inconjoare toate sfintele Ganduri ale lui Dumnezeu si sa stati cu mine linistiti cat timp se naste Fiul Cerului. Sunetele pamantesti sa taca si imaginile cu care sunt deprins sa dispara. Cristos fie binevenit acolo unde e acasa. Si sa auda sunetele pe care le intelege si sa vada numai imagini care Ii arata Iubirea Tatalui Sau.  Sa nu mai fie un strain aici, caci Se naste din nou in mine astazi.

Tata, Fiul Tau este binevenit. A venit sa ma mantuiasca de sinele rau pe care l-am facut. El e Sinele pe care mi l-ai dat. El e doar ce sunt eu in adevar. El e Fiul pe care Il iubesti mai presus de toate.  El e Sinele meu asa cum m-ai creat. Nu Cristos poate fi rastignit. Ocrotit in bratele Tale, sa Iti primesc Fiul.

Lectia 302- Vineri, 14 octombrie

Unde a fost intuneric vad lumina.

Tata, ni se deschid ochii in sfarsit.Lumea Ta Sfanta ne asteapta, in timp ce ni se reda vederea si putem vedea. Am crezut ca suferim. Dar uitaseram Fiul pe care l-ai creat. Acum vedem ca intunericul e propria noastra inchipuire, si ca lumina e aici ca sa o putem vedea. Viziunea lui Cristos preschimba intunericul in lumina, caci frica trebuie sa dispara cand soseste iubirea. Sa iert astazi lumea Ta sfanta, ca sa ii vad sfintenia si sa inteleg ca nu face decat sa o reflecte pe a mea.

In timp ce ne indreptam spre El, Iubirea noastra ne asteapta si paseste alaturi de noi, aratandu-ne pe unde sa mergem. El nu da gres in nicio privinta. El este Scopul pe care il urmarim si, tot El, Mijlocul prin care ne indreptam spre El.

Lectia 301 - Joi, 13 octombrie

9. Ce este a Doua Venire?

A Doua Venire a Cristos, ca Dumnezeu de sigura, nu este decat corectia greselilor si revenirea la sanatate mintala. Face parte din conditia care reda ce nu s-a pierdut nicicand si restabileste ce e adevarat in vecii vecilor. E invitatia adresata Cuvantului lui Dumnezeu sa ia locul iluziei; e bunavointa de-a lasa iertarea sa se astearna asupra tuturor lucrurilor fara exceptii si fara rezerve.

Tocmai caracterul atotcuprinzator al celei de-a Doua Veniri a lui Cristos ii permite sa imbratiseze lumea si sa te tina la adapost in sanul blandei ei sosiri, care cuprinde toate fapturile laolalta cu tine. Eliberarea pe care o aduce a Doua Venire nu are sfarsit, deoarece creatia lui Dumnezeu trebuie sa fie fara limite. Iertarea lumineaza calea celei de-a Doua Veniri, pentru ca se rasfrange asupra tuturor lucrurilor, privite ca tot unitar. In acest fel, unitatea este recunoascuta in sfarsit.

A Doua Venire incheie lectiile pe care le da Spiritul Sfant, facand loc Judecatii de apoi, in care invatatura de incheie printr-un rezumat final, care se va extinde dincolo de el insusi si va ajunge pana la Dumnezeu. A Doua Venire e timpul in care toate mintile se pun in mainile lui Cristos, sa fie redate spiritului in numele adevaratei creatii si al Voii lui Dumnezeu.

A Doua Venire e singurul eveniment din timp pe care timpul insusi nu il poate afecta. Caci fiecare dintre cei ce au venit sa moara sau vor veni sau sunt prezenti acum este la fel de liber de tot ce a faurit. Prin aceasta egalitate, Cristos a restabilit o singura Identitate, prin care Fiii lui Dumnezeu recunosc ca sunt cu totii unul singur.Iar Dumnezeu Tatal ii surade Fiului Sau, unica lui creatie si singura Lui bucurie.

Roaga-te ca a Doua Venire sa fie curand, dar nu te opri aici. Ea are nevoie de ochii si urechile tale, de mainile si picioarele tale. Are nevoie de vocea ta. Sa ne bucuram ca putem face Voia lui Dumnezeu si ne putem uni in Sfanta ei lumina. Priveste, Fiul lui Dumnezeu e una in noi si, prin El, putem ajunge la Iubirea Tatalui nostru.

Lectia 301- Si Dumnezeu Insusi va sterge toate lacrimile.

Tata, daca nu judec nu pot sa plang. Si nici sa sufar sau sa ma simt abandonat sau inutil in lume. Aceasta este casa mea pentru ca nu o judec si, de aceea, e numai ce voiesti Tu. Lasa-ma azi sa o vad necondamnata, prin ochii fericiti pe care iertarea i-a eliberat de toate distorsiunile. Lasa-ma sa vad lumea Ta in loc de-a mea. Si toate lacrimile pe care le vars vor fi uitate, caci sursa lor a disparut. Tata, nu Iti voi judeca lumea astazi.

Lumea lui Dumnezeu e fericita. Cei ce o privesc nu pot decat sa ii sporeasca bucuria, adaugandu-i-o pe a lor, si sa o binecuvanteze ca pe un motiv de si mai multa bucurie in ei. Noi am plans pentru ca nu am inteles. Dar am invatat ca lumea pe care am vazut-o era falsa, iar astazi vom vedea lumea lui Dumnezeu.

Lectia 300 - Miercuri, 12 octombrie

Lumea aceasta nu dureaza decat o clipa.

Iata un gand care poate fi folosit pentru a spune ca moartea si suferinta sunt destinul cert al tuturor celor ce vin aici, caci bucuriile lor dispar inainte de-a fi posedate sau chiar intelese. Iata insa si ideea care nu lasa nicio perceptie falsa sa ne tina in stransoarea ei, nici sa reprezinte mai mult decat un nor trecator pe un cer vesnic senin. Astazi cautam tocmai aceasta seninatate, fara urma de nori, evidenta si sigura.

Cautam azi lumea Ta sfanta. Caci noi, Fiii Tai iubitori, ne-am ratacit o vreme. Dar Ti-am ascultat Vocea si am invatat exact ce trebuie sa facem sa fim redati Cerului si adevaratei noastre Identitati. Iar azi aducem multumiri ca lumea nu dureaza decat o clipa. Vrem sa trecem de aceasta infima clipa si sa intram in vesnicie.

Lectia 299 - Marti, 11 octombrie

Sfintenia vesnica isi are locul in mine.

Sfintenia mea imi depaseste cu mult capacitatea de-a intelege sau de-a cunoaste. Dar Dumnezeu, Tatal meu, care a creat-o, recunoaste sfintenia mea ca fiind a Sa. Voia Noastra, conjugata, o intelege. Si Voia Noastra, conjugata, cunoaste ca asa si este.

Tata, sfintenia mea nu vine de la mine. Nu e a mea sa poata fi distrusa prin pacat. Nu e a mea sa poata fi supusa atacului. Iluziile o pot ascunde, dar nu pot sa ii stinga stralucirea, nici sa ii slabeasca lumina. Ramane vesnic desavarsita si neatinsa. In ea toate sunt vindecate, caci raman asa cum le-ai creat Tu. Si pot sa imi cunosc sfintenia. Caci Sfintenia Insasi m-a creat si imi pot cunoaste Sursa pentru ca e Voia Ta sa fii cunoscut.

Lectia 298 - Luni, 10 octombrie

Te iubesc, Tata, si Iti iubesc si Fiul.

Recunostinta mea face ca iubirea mea sa fie acceptata fara frica. Si asa sunt redat realitatii mele in sfarsit. Tot ce s-a insinuat in sfanta mea vedere, iertarea va inlatura. Si ma apropii de sfarsitul calatoriilor fara sens, al carierelor smintite si al valorilor artificiale. Accept in schimb ce Dumnezeu a stabilit sa fie al meu, sigur ca doar prin asta voi fi mantuit; sigur ca razbat prin frica sa imi intalnesc Iubirea.

Tata, vin la Tine azi, pentru ca nu vreau sa urmez alta cale decat a Ta. Tu esti alaturi de mine. Certa este calea Ta. Si Iti sunt recunoscator pentru sfintele Tale daruri de refugiu cert si de scapare de toate cate vor sa ascunda iubirea mea fata de Dumnezeu Tatal meu si Fiul Lui sfant.

Lectia 297 - Duminica, 9 octombrie

Iertarea e singurul dar pe care il dau.

Iertarea e singurul dar pe care il dau, pentru ca e singurul dar pe care il vreau. Si, tot ce dau, mie imi dau. Iata simpla formula a mantuirii. Iar eu, care vreau sa fiu mantuit, vreau sa mi-o insusesc, ca mod de viata intr-o lume care are nevoie de mantuire si care va fi mantuita cand accept Ispasirea pentru mine insumi.

Tata, cat de certe sunt caile Tale, cat de sigur e rezultatul lor final, si cat de fidel s-a stabilit si infaptuit deja, prin harul Tau, fiecare pas al mantuirii mele. Iti multumesc pentru vesnicele Tale daruri si pentru Identitatea mea.

Lectia 296 - Sambata, 8 octombrie

Spiritul Sfant vorbeste azi prin mine.

Spiritul Sfant are nevoie azi de vocea mea, ca toata lumea sa Iti asculte Vocea si sa auda Cuvantul Tau prin mine. Sunt hotarat sa Te las sa vorbesti prin mine, caci nu voi folosi alte cuvinte decat ale Tale si nu voi avea ganduri separate de ale Tale, caci numai ale Tale sunt adevarate. Vreau sa fiu Mantuitorul lumii pe care am facut-o. Acum ca am osandit-o, vreau sa o pun in libertate, ca sa imi gasesc si eu scaparea si sa aud Cuvantul pe care mi-l va spune azi sfanta Ta Voce.

Astazi predam numai si numai ceea ce vrem sa invatam. In felul acesta, obiectivul invatarii noastre devine unul lipsit de conflict, usor de atins si repede de realizat. Cat de bucuros vine Spiritul Sfant sa ne salveze din iad, cand lasam invatatura Lui sa convinga lumea, prin noi, sa caute si sa afle calea usoara care duce la Dumnezeu!

Lectia 295 - Vineri, 7 octombrie

Spiritul Sfant priveste azi prin mine.

Cristos imi cere sa imi foloseasca astazi ochii si sa izbaveasca astfel lumea. El cere acest dar ca sa imi poata oferi pacea mintii si sa ia de la mine toata groaza si toata durerea. Si, in timp ce mi le inlatura, visele care au parut sa se aseze deasupra lumii dispar.Izbavirea trebuie sa fie numai una. Cand sunt mantuit, lumea e mantuita odata cu mine. Caci trebuie sa fim izbaviti cu totii impreuna. Frica apare in multe forme diferite, dar iubirea este numai una.

Tata, Cristos mi-a cerut un dar, unul pe care il dau ca sa mi se dea. Ajuta-ma sa folosesc astazi ochii lui Cristos si lasa astfel Iubirea Spiritului Sfant sa binecuvanteze toate lucrurile pe care le vad, ca Iubirea Lui iertatoare sa se poata opri asupra mea.

Lectia 294 - Joi, 6 octombrie

Trupul meu e un lucru complet neutru.

Sunt Fiu al lui Dumnezeu. Pot sa fiu si altceva? Oare sa fi creat Dumnezeu ce este muritor si stricacios? La ce ii foloseste preaiubitului Fiu al lui Dumnezeu ceva ce trebuie sa moara? Si totusi, un lucru neutru nu are parte de moarte, caci nu s-au investit in el ganduri de frica, si nici nu i s-a dat un simulacru de iubire. Neutralitatea lui il protejeaza cat timp are un folos. Si apoi, cand nu mai are niciun rost, este lasat deoparte. Nu e nici bolnav, nici imbatranit, nici ranit. Ci doar lipsit de functie, de prisos si lepadat. Sa nu il vad azi mai mult de-atat: ceva util o vreme si numai bun sa fie de folos, ceva ce isi pastreaza utilitatea cat timp poate fi de folos, si apoi e inlocuit pentru un bine mai mare.

Trupul meu, Tata, nu poate sa fie Fiul Tau. Iar ce nu e creat nu poate fi nici pacatos, nici nepacatos; nici bun, nici rau. Sa folosesc atunci visul acesta in sprijinul planului Tau de-a ne trezi din toate visele pe care mi le-am facut.