Urmez calea care mi-a fost desemnata.
Am de ocupat un loc special, un rol numai pentru mine. Mantuirea asteapta pana preiau acest rol drept ceea ce aleg sa fac. Pana nu fac aceasta alegere, sunt robul timpului si al destinului uman. Dar, cand voi urma de bunavoie si cu bucurie calea pe care mi-a desemnat-o planul Tatalui meu, voi recunoaste ca manturirea e deja aici, deja data tuturor fratilor mei si deja a mea, totodata.
Tata, calea Ta e ceea ce aleg astazi. Aleg sa merg unde ma va duce, aleg sa fac ce vrea sa fac. Calea Ta e certa si sfarsitul sigur. Amintirea Ta ma asteapta acolo. Si toate supararile mele se sfarsesc in imbratisarea Ta, pe care i-ai fagaduit-o Fiului Tau, care a crezut, gresit, ca s-a ratacit de ocrotirea sigura a Bratelor Tale dragastoase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu