luni, 3 ianuarie 2011

Lectia 85 - marti, 4 ianuarie 2011

LECŢIA 85
Recapitularea de astăzi va parcurge următoarele idei:

<69> "Reproşurile mele ascund lumina lumii din mine."
Reproşurile mele îmi arată ceea ce nu se află nicăieri şi îmi
ascund ceea ce aş vrea să văd. Odată recunoscut acest lucru, ce
nevoie mai am de reproşurile mele? Ele mă ţin în întuneric şi ascund
lumina. Reproşurile şi lumina nu pot merge împreună, dar lumina şi
viziunea trebuie să fie împreunate, pentru ca eu să pot vedea.
Pentru a vedea, trebuie să mă lepăd de reproşuri. Vreau să văd, iar
acesta va fi mijlocul prin care voi reuşi.
Aplicaţii specifice ale acestei idei ar putea fi făcute sub aceste
forme:

"Să nu folosesc aceasta ca o piedică în calea văzului."

"Lumina lumii va risipi toate acestea."

"Nu am nevoie de aceasta. Vreau să văd."

<70> "Mântuirea mea vine de la mine."
Astăzi voi recunoaşte unde se află mântuirea mea. Se află în
mine, deoarece Sursa ei se află acolo. Nu şi-a părăsit Sursa şi, ca
atare, nu a putut să-mi părăsească mintea. Nu o voi căuta în afara
mea. Ea nu se găseşte afară, ca apoi să fie adusă înăuntru; ci
dinăuntrul meu, ea se va întinde dincolo de toate, iar tot ce văd va
reflecta numai şi numai lumina care străluceşte în mine şi în ea
însăşi.
Aceste forme ale ideii sunt adecvate pentru aplicaţii mai
specifice:

"Să nu mă las ispitit de acest lucru (această situaţie),
aşteptând din altă parte, şi nu de la mine, mântuirea mea."

"Nu voi îngădui acestui (acestei situaţii) să stea în calea
conştientizării Sursei mântuirii mele."

"Acest lucru (această situaţie) nu deţine nici o putere
pentru a îndepărta de la mine mântuirea."

Lectia 84 - luni, 3 ianuarie 2011

LECŢIA 84
Iată ideile pentru recapitularea de astăzi:

<67> "Iubirea m-a creat ca pe Sine Însăşi."
Sunt asemănător Creatorului meu. Nu pot pătimi, nu pot suferi
pierderi şi nu pot muri. Nu sunt trup. Vreau să recunosc astăzi
realitatea mea. Nu mă voi închina unor idoli şi nici nu-mi voi înălţa
propriul concept despre sine ca să-mi înlocuiască Sinele. Sunt
asemănător Creatorului meu. Iubirea m-a creat ca pe Sine Însăşi.
S-ar putea să găseşti aceste forme specifice folositoare în
aplicarea ideii:

"Să nu văd în acest lucru (această situaţie) o iluzie despre mine
însumi."

"În timp ce privesc acest lucru (această situaţie), să-mi aduc
aminte de Creatorul meu."

"Creatorul meu nu a creat acest lucru (această situaţie) aşa cum
le văd eu."

<68> "Iubirea nu reproşează nimic."
Reproşurile sunt cu totul şi cu totul străine de iubire. Reproşurile
atacă iubirea, ţinându-i lumina obscură. Dacă nutresc reproşuri,
atac iubirea şi, ca atare, Sinele meu. Sinele meu îmi devine, astfel,
străin. Sunt hotărât să nu îmi atac Sinele, ca să-mi pot aduce
aminte cine sunt.
Pentru aplicarea ideii de astăzi, ar fi utile aceste forme specifice:

"Acest lucru (această situaţie) nu este o justificare pentru a-mi
nega Sinele."

"Nu mă voi folosi de acest lucru (această situaţie) pentru a
ataca iubirea."

"Să nu mă las ispitit de acest lucru (această situaţie) ca să mă
atac pe mine însumi".