Lectia 75 - sambata, 25 decembrie

LECŢIA 75

"A venit lumina."

A venit lumina. Eşti vindecat şi poţi vindeca. A venit lumina. Eşti

mântuit şi poţi mântui. Eşti împăcat şi aduci cu tine pacea, oriunde

mergi. Au dispărut întunericul şi zbuciumul şi moartea. A venit

lumina.

Astăzi sărbătorim finalul fericit al lungului tău vis, visul

dezastrului. Nu mai există acum vise întunecate. A venit lumina.

Astăzi începe vremea luminii pentru tine şi pentru oricine. E o eră

nouă, în care se naşte o lume nouă. Cea veche, trecând, n-a lăsat

nici o urmă asupra ei. Astăzi vedem o lume diferită, căci a venit

lumina.

Exerciţiile noastre pentru astăzi vor fi pline de fericire; în ele

vom încerca să aducem mulţumire pentru trecerea celor vechi şi

începutul noului. Nici o umbră nu rămâne să ne umbrească vederea

şi să ascundă lumea pe care ne-o oferă iertarea. Astăzi vom accepta

lumea nouă drept ceea ce vrem să vedem. Ni se va da ceea ce

dorim. Voim să vedem lumina; lumina a venit.

Perioadele noastre mai lungi de exersare vor fi dedicate

cuprinderii cu privirea a lumii pe care ne-o arată iertarea noastră.

Aceasta şi numai aceasta vrem să vedem. Rostul nostru, care este

unul singur, face ca ţelul să fie inevitabil. Astăzi, lumea reală se

înalţă în faţa noastră cuprinsă de bucuria de a fi văzută, în sfârşit.

Acum că lumina a venit văzul ne este dăruit.

Nu vrem să vedem astăzi umbra ego-ului aruncată asupra lumii.

Vedem lumina şi în ea vedem reflectarea Cerului întinzându-se

peste lume. Începe perioadele mai lungi de exersare, spunându-ţi

vestea cea bună a eliberării tale:

"A venit lumina. Am iertat lumea."

Astăzi nu zăbovi asupra trecutului. Păstrează-ţi mintea complet

deschisă, spălată de toate ideile trecute şi curăţită de fiecare

concept pe care l-ai făurit. Astăzi ai iertat lumea. O poţi privi acum

ca şi când n-ai mai fi văzut-o niciodată. Încă nu ştii cum arată. Pur

şi simplu, aştepţi să-ţi fie arătată. În timp ce aştepţi, repetă de

câteva ori, rar şi cu desăvârşită răbdare:

"A venit lumina. Am iertat lumea."

Dă-ţi seama de faptul că iertarea te îndreptăţeşte la viziune.

Înţelege că Sfântul Spirit nu întârzie niciodată să dea harul văzului

celui ce iartă. El nu va întârzia să ţi-l dea acum. Ai iertat lumea.

Sfântul Spirit va fi cu tine în timp ce priveşti şi aştepţi. El îţi va arăta

ceea ce vede viziunea adevărată. Aşa Îi este Voia, iar tu I te-ai

alăturat. Aşteptă-L cu răbdare. Va fi acolo. A venit lumina. Ai iertat

lumea.

Spune-I Lui că ştii că nu poţi da greş, deoarece ai încredere în

El. Iar ţie spune-ţi că aştepţi în deplină certitudine să priveşti lumea

pe care ţi-a promis-o El. De acum înainte vei vedea altfel. Astăzi a

venit lumina. Şi vei vedea lumea care ţi-a fost făgăduită de când a

început timpul şi în care sfârşitul timpului este chezăşuit.

Şi perioadele mai scurte de exersare vor fi bucuroase aduceri

aminte ale eliberării tale. Reaminteşte-ţi, aproximativ la fiecare sfert

de oră, că astăzi este o zi de sărbătoare specială. Adu mulţumiri

Graţiei lui Dumnezeu. Aprinde-ţi bucuria în puterea iertării de a-ţi

vindeca vederea total. Fii încrezător că în această zi se află un nou

început. De vreme ce bezna trecutului nu-ţi mai apasă ochii, nu se

poate să nu vezi. Iar ceea ce vezi va fi atât de binevenit, încât vei

extinde mereu cu drag această zi.

Spune, deci;

"A venit lumina. Am iertat lumea."

Dacă cumva vei fi ispitit, spune oricui pare să te tragă înapoi în

întuneric:

"A venit lumina. Te-am iertat."

Dedicăm această zi seninătăţii în care Dumnezeu ar vrea să te

ştie. Păstreaz-o în conştienţa ta şi vezi-o pretutindeni, acum când

sărbătorim începutul viziunii tale şi al vederii lumii reale, care a

venit să înlocuiască lumea neiertată pe care ai crezut-o reală.

Lectia 74 - vineri, 24 decembrie

LECŢIA 74

"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu."

Ideea de astăzi poate fi considerată gândul central spre care

sunt îndreptate toate exerciţiile noastre. Voia lui Dumnezeu este

singura Voie. Dacă ai recunoscut acest fapt, ai recunoscut că voia ta

este a Lui. Credinţa în posibilitatea conflictului a dispărut. Pacea a

luat locul ideii bizare că eşti sfâşiat de ţeluri conflictuale. Ca o

expresie a Voii lui Dumnezeu, nu ai alt ţel decât pe al Său.

E o imensă pace în ideea de astăzi, iar exerciţiile pentru astăzi

sunt îndreptate spre a o găsi. Ideea însăşi este pe de-a-ntregul

adevărată. De aceea, ea nu poate da naştere la iluzii. Fără iluzii,

conflictul este imposibil. Să încercăm să recunoaştem astăzi lucrul

aceasta şi să trăim pacea pe care o aduce această recunoaştere.

Începe perioadele mai lungi de exersare, repetând de câteva ori

aceste gânduri, rar şi cu hotărârea fermă de a înţelege ce înseamnă

şi de a le păstra în minte:

"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu.

Nu pot să mă aflu în conflict cu Dumnezeu."

Petrece câteva minute, adăugând câteva gânduri înrudite, ca:

"Sunt împăcat."

"Nimic nu mă poate tulbura. Voia mea este Voia lui Dumnezeu."

"Voia mea şi Voia lui Dumnezeu sunt una."

"Dumnezeu voieşte pace pentru Fiul Său."

În timpul acestei faze introductive, încredinţează-te că te ocupi

rapid de toate gândurile conflictuale care s-ar putea să-ţi treacă prin

minte. Spune-ţi imediat:

"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu.

Aceste gânduri conflictuale sunt lipsite de sens."

Dacă există o singură zonă conflictuală care pare să fie deosebit

de greu de rezolvat, scoate-o în evidenţă pentru a-i da o atenţie

specială. Gândeşte-te la ea scurt, dar foarte concret, identifică

anume persoana şi situaţia sau situaţiile implicate, spunându-ţi:

"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu.

Pe aceasta o împărtăşesc împreună cu El.

Conflictele mele în legătură cu ....... nu pot fi reale."

După ce ţi-ai limpezit astfel mintea, închide-ţi ochii şi încearcă

să trăieşti pacea la care te îndreptăţeşte realitatea ta. Cufundă-te în

ea şi simte-o cuprinzându-te în întregime. S-ar putea să fii tentat să

iei aceste încercări drept acte de retragere sau renunţare, dar

diferenţa se poate detecta uşor. Dacă reuşeşti, vei avea un adânc

sentiment de bucurie şi o vioiciune sporită, şi nu un sentiment de

somnolenţă şi moleşire.

Bucuria caracterizează pacea. Prin trăirea bucuriei îţi vei da

seama că ai atins-o. Dacă simţi că aluneci către retragere sau

renunţare, repetă ideea pentru astăzi şi încearcă din nou. Fă-o de

câte ori este necesar. Există un cert câştig în refuzul alunecării către

retragere sau renunţare, chiar dacă nu trăieşti pacea pe care o

cauţi.

În perioadele mai scurte, care se vor întreprinde astăzi la

intervale regulate şi predeterminate, spune-ţi în sinea ta;

"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu.

Astăzi caut pacea Lui."

Încearcă apoi să găseşti ceea ce cauţi. Un minut sau două la

fiecare jumătate de oră, cu ochii închişi, dacă este posibil, vor fi

astăzi de mare folos în această încercare.