Lectia 351 - Vineri, 2 decembrie

14. Ce sunt eu?

Eu sunt Fiul lui Dumnezeu, complet, vindecat si intreg, stralucind in reflectia Iubirii Sale. In mine, creatia Lui e sfintita si i s-a garantat viata vesnica. In mine, iubirea e desavarsita, frica e cu neputinta si bucuria stabilita fara opus. Sunt sfantul locas unde Dumnezeu Insusi e acasa. Sunt Cerul in care sta Iubirea Lui. Sunt Insasi sfanta Lui Nepacatosenie, caci in puritatea mea sta a Lui.

Utilitatea cuvintelor ne este acuma pe sfarsite. Dar, in ultimele zile ale anului acesta pe care I l-am inchinat lui Dumnezeu- impreuna, tu si eu- , am gasit un singur scop pe care l-am impartasit. In felul acesta te-ai unit cu mine, asa ca tu esti ce sunt si eu. Adevarul despre ce suntem nu poate fi exprimat sau decis prin cuvinte. Dar ne putem realiza functia aici, iar cuvintele pot vorbi despre asta si o pot preda, deopotriva, daca exemplificam cuvintele in noi.

Noi suntem aducatorii mantuirii. Ne acceptam rolul de mantuitori ai lumii, izbavita prin iertarea noastra conjugata. Si acest dar al nostru ni se da noua prin urmare.  Il consideram pe fiecare frate si percepem totul bland si bun. Nu cautam o functie dincolo de poarta Cerului. Cunoasterea va reveni cand ne vom indeplini rolul. Ne preocupa doar sa primim adevarul cum se cuvine.

Ai nostri sunt ochii prin care viziunea lui Cristos vede o lume izbavita de toate gandurile pacatului. Ale noastre sunt urechile care aud Vocea pentru Dumnezeu proclamand lipsa de pacat a lumii. Ale noastre sunt mintile ce se unesc in timp ce binecuvantam lumea. Si, din unitatea pe care am dobandit-o, ne chemam toti fratii, cerandu-le sa ne impartaseasca pacea si sa ne desavarseasca bucuria.

Noi suntem sfintii mesageri ai lui Dumnezeu care vorbesc pentru El si, purtandu-I Cuvantul la toti cei pe care ni i-a trimis, invatam ca e scris in inimile noastre. In felul acesta, mintile noastre se razgandesc in privinta scopului pentru care am venit si in slujba caruia urmarim sa ne punem. Ii aducem vesti imbucuratoare Fiului lui Dumnezeu, care a crezut ca sufera. Acum e izbavit. Si, vazand poarta Cerului larg deschisa in fata lui, va intra si va disparea in Inima lui Dumnezeu.

Lectia 351

Fratele meu nepacatos e calauza mea spre pace.

Fratele meu pacatos e calauza mea spre durere.

Si il voi vedea pe cel pe care aleg sa il vad.

Cine e fratele meu, daca nu sfantul Tau Fiu? Si, daca il vad pacatos, ma proclam pe mine un pacatos, si nu un Fiu al lui Dumnezeu; singur si fara prieteni intr-o lume infricosatoare. Dar aceasta perceptie este o alegere pe care o fac si la care pot sa renunt. Imi pot vedea fratele si nepacatos, ca sfant Fiu al Tau. Si, cu aceasta alegere, imi vad nepacatosenia, vesnicul meu Mangaietor si Prieten alaturi de mine, si calea mea sigura si clara. Alege Tu, atunci, in locul meu, Tata, prin Vocea Ta. Caci numai El emite judecati in Numele Tau.