8. Ce este lumea reala?
Lumea reala este un simbol, ca tot ce ofera perceptia. Ea reprezinta insa opusul celei facute de tine. Lumea ta e perceputa prin ochii fricii si iti aduce in minte marturiile groazei. Lumea reala nu poate fi perceputa decat prin ochi binecuvantati de iertare, asa ca pot sa vada o lume in care groaza e imposibila si in care marturiile fricii nu pot fi gasite.
Lumea reala detine o replica la fiecare gand nefericit reflectat in lumea ta; o corectie sigura la sunetele de lupta si la imaginile de groaza pe care le contine lumea ta. Lumea reala iti arata o lume vazuta diferit, prin ochi linistiti si cu o minte impacata. In ea nu e decat repaus. Nu se aud tipete de durere si de jale, caci nu e nimic in ea care sa ramana in afara iertarii. Iar imaginile sunt blande. Numai imagini si sunete fericite pot ajunge in mintea care s-a iertat pe sine.
Ce nevoie are o astfel de minte de ganduri de moarte, atac si omor? Ce altceva poate sa perceapa in jurul ei decat siguranta, iubire si bucurie? Ce si-ar dori sa condamne si in defavoarea carui lucru si-ar dori sa judece? Lumea pe care o vede apare dintr-o minte impacata cu ea insasi. Niciun pericol nu pandeste in ce vede, caci e buna si vede numai bunatate.
Lumea reala este simbolul faptului ca visul pacatului si al vinovatiei s-a ispravit, si Fiul lui Dumnezeu nu mai doarme. Ochii lui intredeschisi percep reflectia neindoioasa a Iubirii Tatalui sau; fagaduinta certa ca este izbavit. Lumea reala anunta sfarsitul timpului; caci perceperea ei face timpul lipsit de orice rost.
Spiritul Sfant nu mai are nevoie de timp odata ce acesta I-a dus la indeplinire scopul. Acum, El mai asteapta doar acea singura clipa in care Dumnezeu face ultimul pas, si timpul a disparut, luand cu el perceptia si lasand doar adevarul sa fie el insusi. Clipa aceea este obiectivul nostru, caci contine amintirea lui Dumnezeu. Si, in timp ce vedem o lume iertata, chiar El ne striga si vine sa ne ia acasa, aducandu-ne aminte de Identitatea pe care ne-a redat-o iertarea noastra.
Lectia 291 - Astazi e o zi de liniste si pace.
Viziunea lui Cristos priveste azi prin mine. Vederea Lui imi arata lucrurile toate iertate si impacate, si ofera aceeasi viziune lumii. Iar eu accept aceasta viziune in numele ei, atat pentru mine, cat si pentru lume. Ce minunatie vedem astazi! Ce sfintenie vedem in jurul nostru! Si ne e dat sa recunoastem ca e o sfintenie pe care o impartasim; este sfintenia lui Dumnezeu Insusi.
Astazi mintea mea tace, ca sa primeasca Gandurile pe care mi le oferi Tu. Si accept ce vine de la Tine, in loc de ce vine de la mine insumi. Nu stiu cum sa ajung la Tine. Dar Tu esti cat se poate de sigur. Tata, calauzeste-Ti Fiul pe calea linistita care duce la Tine. Sa imi fie iertarea deplina si sa imi revina amintirea Ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu