joi, 23 decembrie 2010

Lectia 74 - vineri, 24 decembrie

LECŢIA 74
"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu."

Ideea de astăzi poate fi considerată gândul central spre care
sunt îndreptate toate exerciţiile noastre. Voia lui Dumnezeu este
singura Voie. Dacă ai recunoscut acest fapt, ai recunoscut că voia ta
este a Lui. Credinţa în posibilitatea conflictului a dispărut. Pacea a
luat locul ideii bizare că eşti sfâşiat de ţeluri conflictuale. Ca o
expresie a Voii lui Dumnezeu, nu ai alt ţel decât pe al Său.
E o imensă pace în ideea de astăzi, iar exerciţiile pentru astăzi
sunt îndreptate spre a o găsi. Ideea însăşi este pe de-a-ntregul
adevărată. De aceea, ea nu poate da naştere la iluzii. Fără iluzii,
conflictul este imposibil. Să încercăm să recunoaştem astăzi lucrul
aceasta şi să trăim pacea pe care o aduce această recunoaştere.
Începe perioadele mai lungi de exersare, repetând de câteva ori
aceste gânduri, rar şi cu hotărârea fermă de a înţelege ce înseamnă
şi de a le păstra în minte:

"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu.
Nu pot să mă aflu în conflict cu Dumnezeu."

Petrece câteva minute, adăugând câteva gânduri înrudite, ca:

"Sunt împăcat."
"Nimic nu mă poate tulbura. Voia mea este Voia lui Dumnezeu."
"Voia mea şi Voia lui Dumnezeu sunt una."
"Dumnezeu voieşte pace pentru Fiul Său."

În timpul acestei faze introductive, încredinţează-te că te ocupi
rapid de toate gândurile conflictuale care s-ar putea să-ţi treacă prin
minte. Spune-ţi imediat:

"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu.
Aceste gânduri conflictuale sunt lipsite de sens."

Dacă există o singură zonă conflictuală care pare să fie deosebit
de greu de rezolvat, scoate-o în evidenţă pentru a-i da o atenţie
specială. Gândeşte-te la ea scurt, dar foarte concret, identifică
anume persoana şi situaţia sau situaţiile implicate, spunându-ţi:

"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu.
Pe aceasta o împărtăşesc împreună cu El.
Conflictele mele în legătură cu ....... nu pot fi reale."

După ce ţi-ai limpezit astfel mintea, închide-ţi ochii şi încearcă
să trăieşti pacea la care te îndreptăţeşte realitatea ta. Cufundă-te în
ea şi simte-o cuprinzându-te în întregime. S-ar putea să fii tentat să
iei aceste încercări drept acte de retragere sau renunţare, dar
diferenţa se poate detecta uşor. Dacă reuşeşti, vei avea un adânc
sentiment de bucurie şi o vioiciune sporită, şi nu un sentiment de
somnolenţă şi moleşire.
Bucuria caracterizează pacea. Prin trăirea bucuriei îţi vei da
seama că ai atins-o. Dacă simţi că aluneci către retragere sau
renunţare, repetă ideea pentru astăzi şi încearcă din nou. Fă-o de
câte ori este necesar. Există un cert câştig în refuzul alunecării către
retragere sau renunţare, chiar dacă nu trăieşti pacea pe care o
cauţi.
În perioadele mai scurte, care se vor întreprinde astăzi la
intervale regulate şi predeterminate, spune-ţi în sinea ta;

"Nu există nici o voie, cu excepţia Voii lui Dumnezeu.
Astăzi caut pacea Lui."

Încearcă apoi să găseşti ceea ce cauţi. Un minut sau două la
fiecare jumătate de oră, cu ochii închişi, dacă este posibil, vor fi
astăzi de mare folos în această încercare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu