duminică, 7 noiembrie 2010

Lectia 28

LECŢIA 28
"Mai presus de toate, vreau să văd altfel lucrurile."

Astăzi noi chiar dăm ideii de ieri o aplicare corectă. În aceste perioade îţi vei lua o serie de angajamente precise. Întrebarea dacă le vei ţine în viitor nu ne preocupă aici. Dacă eşti dispus măcar să le iei acum, ai şi pornit pe calea ţinerii lor. Şi suntem încă abia la început.
Poate te întrebi de ce este important să spui, de exemplu: "Mai presus de toate vreau să văd această masă altfel". În sine, nu are nici o importanţă. Dar, ce este de sine stătător? Şi ce înseamnă "în sine"? Vezi în jurul tău o mulţime de lucruri separate, ceea ce înseamnă că nu vezi deloc. Ori vezi, ori nu vezi. Odată ce ai văzut un lucru altfel, le vei vedea pe toate altfel. Lumina pe care o vei vedea în oricare dintre ele este aceeaşi lumină pe care o vei vedea în toate.
Atunci când spui: "Mai presus de toate, vreau să văd această masă altfel", îţi iei angajamentul să îţi retragi toate ideile tale preconcepute despre masă, şi să îţi deschizi mintea către ceea ce este ea, către menirea ei. Nu o defineşti în funcţie de trecut. Întrebi, mai degrabă, ce este, în loc să-i spui tu ce este. Nu îi legi rostul de experienţa ta neînsemnată în privinţa meselor, nici nu îi limitezi menirea la măruntele tale gânduri personale. Nu vei pune sub semnul întrebării ceea ce ai definit deja. Iar scopul acestor exerciţii este de a pune întrebări şi de a primi răspunsurile. Spunând: "Mai presus de toate, vreau să văd această masă altfel", îţi iei angajamentul să vezi. Nu este un angajament exclusiv. Este un angajament care se referă deopotrivă la masă, cât şi la orice altceva, nici mai mult, nici mai puţin. De fapt, ai putea dobândi viziunea chiar numai de la această masă, dacă ţi-ai retrage toate ideile proprii pe care ţi le-ai format în privinţa ei şi ai privi-o cu o minte perfect deschisă. Ea are să-ţi arate ceva; ceva frumos şu curat, de o infinită valoare, plin de fericire şi speranţă. Ascuns sub mormanul ideilor tale despre ea, stă rostul ei real, rost pe care îl împărtăşeşti cu tot universul.
Prin faptul că foloseşti masa ca obiect pentru aplicarea ideii de astăzi, ceri de fapt să ţi se dezvăluie rostul universului. Vei cere acelaşi lucru de la fiecare subiect pe care îl foloseşti în perioadele de exersare. Şi îţi iei angajamentul, faţă de fiecare dintre ele, că vei lăsa rostul lor să ţi se dezvăluie, în loc să le încarci cu propria-ţi judecată.
Vom avea astăzi şase perioade de exersare de câte două minute, în care ideea zilei este mai întâi formulată, apoi aplicată la orice vezi în jur. Subiectele nu numai că vor fi alese la întâmplare, dar se va şi acorda fiecăruia aceeaşi sinceritate când i se aplică ideea zilei, într-o încercare de a recunoaşte valoarea egală a tuturor, în contribuţia la vederea ta.
Aplicaţiile să includă, ca de obicei, numele subiectului asupra căruia se nimereşte să-ţi cadă privirea, care va zăbovi asupra lui în timp ce rosteşti următoarele:

"Mai presus de toate, vreau să văd acest ....... altfel."

Fiecare aplicare să se facă foarte rar, pe cât se poate, cu luare aminte.

2 comentarii:

  1. Multumesc din suflet tie, celei ce scrii toate acestea. Un inger mi-a condus, cumva, nestiut, mana pe mouse pentru a citi, pentru ca stia ca imi trebuie aceste cuvinte.
    Ii multumesc lui si iti multumesc si tie.
    Multumesc.
    Iubire si pace in sufletele noastre.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu eu scriu toate acestea, lui Dumnezeu sa-i multumim pentru intelepciunea Lui si pentru bunavointa de a Se apleca la intelegerea noastra pe care doreste sa o inalte la intelegerea Lui.

    RăspundețiȘtergere