Lectia 340 - Luni, 21 noiembrie

Astazi pot scapa de suferinta.

Tata, Iti multumesc pentru ziua de azi si pentru libertatea pe care sunt sigur ca o va aduce. Ziua de azi e sfanta, caci astazi Fiul Tau va fi izbavit. Suferinta lui s-a incheiat. Caci va auzi Vocea Ta indrumandu-l cum sa gaseasca viziunea lui Cristos prin iertare si cum sa scape pentru totdeauna de toata suferinta. Iti multumesc pentru ziua de astazi, Tata. M-am nascut in lumea aceasta doar ca sa ajung la aceasta zi si la continutul ei de bucurie si libertate pentru sfantul Tau Fiu si pentru lumea pe care a facut-o, care se elibereaza azi odata cu el.

Fii bucuros astazi! Fii bucuros! Caci astazi nu e loc decat de bucurie si recunostinta. Tatal nostru Si-a izbavit astazi Fiul. Niciunul dintre noi nu va putea ramane azi nemantuit. Niciunul nu va ramane in frica si nu va fi niciunul pe care Tatal sa nu il stranga la El, treaz in Cer, in Inima Iubirii.

Lectia 339 - Duminica, 20 noiembrie

Voi primi ceea ce cer.

Nimeni nu doreste sa aiba parte de durere. Dar poate sa creada ca durerea e placere. Nimeni nu vrea sa isi evite fericirea. Dar poate sa creada ca bucuria este dureroasa, amenintatoare si periculoasa. Fiecare va primi ce cere. Dar poate sa nu stie ce vrea, ce stare isi doreste. Ce lucru poate atunci sa ceara si sa il vrea cand il primeste? A cerut ce il va speria si ii va aduce suferinta. Sa ne hotaram astazi sa cerem ce vrem cu adevarat, si numai asta, ca sa petrecem ziua de astazi fara frica, fara sa confundam durerea cu bucuria, sau teama cu iubirea.

Tata, aceasta este ziua Ta. Este o zi in care nu vreau sa fac nimic de unul singur, decat sa aud Vocea Ta in tot ce fac; cerand doar ce imi oferi Tu, acceptand doar Gandurile pe care le impartasesti cu mine.

Lectia 338 - Sambata, 19 noiembrie

Ma afecteaza numai gandurile mele.

Nu e nevoie de altceva ca sa ajunga mantuirea la lumea intreaga. Caci, in acest unic gand, fiecare e eliberat, in sfarsit, de toata frica. Fiecare a invatat acum ca nimeni nu il inspaimanta si ca nimic nu il pune in pericol. Nu are dusmani si e la adapost de toate lucrurile externe. Gandurile lui il pot inspaimanta, dar, intrucat aceste ganduri ii apartin numai lui, are puterea sa le transforme si sa schimbe fiecare gand de frica pe un gand fericit de iubire. S-a rastignit singur. Dar planul lui Dumnezeu este ca preaiubitul Lui Fiu sa fie izbavit.

Planul Tau e sigur, Tata, si numai al Tau. Toate celelalte planuri vor esua. Si voi avea ganduri care ma vor inspaimanta, pana invat ca Tu mi-ai dat singurul Gand care ma duce la mantuire. Numai gandurile mele vor esua si nu ma vor duce nicaieri. Dar Gandul pe care mi l-ai dat Tu fagaduieste sa ma duca acasa, caci contine fagaduinta Ta fata de Fiul Tau.

Lectia 337 - Vineri, 18 noiembrie

Nepacatosenia mea ma fereste de tot raul.

Nepacatosenia mea imi asigura pacea desavarsita, siguranta eterna, iubirea nesfarsita, libertatea vesnica de toate gandurile pierderii, izbavirea deplina de suferinta. Si numai fericirea poate sa fie starea mea, caci numai fericirea mi-e data. Ce trebuie sa fac sa stiu ca toate acestea sunt ale mele? Trebuie sa accept Ispasirea pentru mine insumi si nimic altceva. Dumnezeu a facut deja toate lucrurile care trebuiesc facute. Iar eu trebuie sa invat ca nu trebuie sa fac nimic de la mine, caci nu trebuie decat sa imi accept Sinele, nepacatosenia- creata pentru mine si acum deja a mea-, ca sa simt Iubirea lui Dumnezeu ferindu-ma de rau, ca sa inteleg ca Tatal meu Isi iubeste Fiul, ca sa stiu ca sunt Fiul pe care il iubeste Tatal meu.

Tu, Care m-ai creat in nepacatosenie, nu gresesti in legatura cu ce sunt. Eu am gresit cand am crezut ca am pacatuit, dar accept Ispasirea pentru mine insumi. Tata, visul meu ia sfarsit acum. Amin.

Lectia 336 - Joi, 17 noiembrie

Iertarea imi da posibilitatea sa cunosc ca mintile sunt ingemanate.

Iertarea e mijlocul desemnat pentru incheierea perceptiei. Cunoasterea se restabileste dupa ce s-a schimbat mai intai perceptia, si apoi e inlocuita total de ceea ce intrece de-a pururi tot ce poate sa atinga ea. Caci imaginile si sunetele pot ajuta, in cel mai bun caz, doar la readucerea amintirii care sta dincolo de fiecare dintre ele. Iertarea inlatura distorsiunile si deschide altarul ascuns, inchinat adevarului. Crinii lui isi trimit licaririle in minte si o cheama sa revina si sa se uite inauntru, sa gaseasca ce a cautat, zadarnic, in exterior. Caci aici, si numai aici, se reda pacea mintii, caci acesta e chiar salasul lui Dumnezeu.

In liniste, iertarea sa imi inlature visele de separare si pacat. Apoi lasa-ma, Tata, sa ma uit inauntru, si sa descopar ca Ti-ai tinut fagaduinta nepacatoseniei mele; Cuvantul Tau ramane neschimbat in mintea mea, iar Iubirea Ta isi mai are inca locul in inima mea.

Lectia 335 - Miercuri, 16 noiembrie

Aleg sa vad nepacatosenia fratelui meu.

Iertarea este o optiune. Nu imi vad niciodata fratele asa cum este, caci asta depaseste cu mult perceptia. Ce vad in el e doar ce doresc sa vad, pentru ca reprezinta ce vreau sa fie adevarul. Numai la asta reactionez, oricat de mult as parea sa fiu constrans de intamplari exterioare. Aleg sa vad ce vreau sa vad si asta si vad, si numai asta. Nepacatosenia fratelui meu imi arata ca vreau sa mi-o vad pe a mea. Si o voi vedea, odata ce am ales sa imi vad fratele in sfanta ei lumina.

Ce altceva ar putea sa imi redea amintirea Ta, decat vederea nepacatoseniei fratelui meu? Sfintenia lui imi aduce aminte ca el a fost creat una cu mine si ca mine. In el imi gasesc Sinele, si in Fiul Tau gasesc, deopotriva, amintirea Ta.

Lectia 334 - Marti, 15 noiembrie

Astazi revendic darurile pe care le da iertarea.

Nu voi mai astepta inca o zi sa gasesc comorile pe care mi le ofera Tatal meu. Iluziile sunt toate de prisos, iar visele dispar chiar in vreme ce se tes din ganduri bazate pe perceptii false. Astazi sa nu mai accept aceste daruri saracacioase. Vocea lui Dumnezeu ofera pacea lui Dumnezeu tuturor celor care o aud si care aleg sa o urmeze. Iata ce aleg astazi. Asa ca merg sa gasesc comorile pe care mi le-a dat Dumnezeu.

Nu caut decat ce este vesnic. Caci Fiul Tau nu se poate multumi cu nimic mai prejos. Care ii poate fi atunci mangaierea, daca nu ce oferi Tu mintii lui uluite si inimii lui inspaimantate, sa ii dai certitudine si sa ii aduci pace? Astazi vreau sa imi vad fratele total nepacatos. Iata Voia Ta pentru mine, caci asa voi vedea nepacatosenia mea.

Lectia 333 - Luni, 14 noiembrie

Iertarea pune capat visului de conflict aici.

Conflictul trebuie rezolvat. Daca vrem sa scapam de el, nu poate fi evitat, dat deoparte, negat, deghizat,vazut altundeva, numit altfel sau ascuns prin amagiri de orice fel. Trebuie vazut exact asa cum este, unde se considera ca este, in realitatea care i s-a dat si cu rostul pe care i l-a acordat mintea. Caci numai atunci i se ridica mecanismele de aparare, adevarul putandu-se rasfrange asupra lui in timp ce dispare.

Tata, iertarea este lumina pe care ai ales-o pentru a imprastia tot conflictul si toata indoiala, si pentru a ne lumina calea de intoarcere la Tine. Nicio alta lumina nu poate sa puna capat visului nostru de rau. Nicio alta lumina nu poate sa mantuiasca lumea. Caci numai ea va reusi in toate, fiind darul pe care i l-ai dat preaiubitului Tau Fiu.

Lectia 332 - Duminica, 13 noiembrie

Frica incatuseaza lumea. Iertarea o descatuseaza.

Eul face iluzii. Adevarul ii desface visele de rau, spulberandu-i-le cu lumina sa. Adevarul nu ataca niciodata. El pur si simplu este. Si, prin prezenta lui, mintea e rechemata din fantezii si se trezeste la ce este real. Iertarea imbie aceasta prezenta sa intre si sa isi preia locul cuvenit in minte. Fara iertare, mintea e inlantuita, crezand in propria ei zadarnicie. Dar, cu iertare, lumina razbate prin visul intunericului, oferindu-i speranta si dandu-i mijloacele de-a realiza libertatea care e mostenirea ei.

Astazi nu vrem sa incatusam din nou lumea. Frica o tine prizoniera. Si totusi, Iubirea Ta ne-a dat mijlocul de-a o descatusa.  Tata, vrem sa o eliberam acum. Caci, oferind libertate, ni se da si noua. Si nu vrem sa ramanem prizonieri, cand Tu ne oferi libertate.

Lectia 331 - Sambata, 12 noiembrie

12. Ce este eul?

Eul e idolatrie; indiciul unui sine limitat si separat, nascut intr-un trup, osandit sa sufere si sa isi sfarseasca viata prin moarte. Eul e "voia" care vede in Voia lui Dumnezeu un dusman si ia o forma in care aceasta e negata. Eul e "dovada" ca puterea este slaba si iubirea infricosatoare, ca viata e chiar moarte si numai ce se opune lui Dumnezeu este adevarat.

Eul e dement. In frica sta dincolo de Pretutindeni, despartit de Tot, separat de Infinit. In dementa lui, crede ca a devenit victorios asupra lui Dumnezeu Insusi. Si, in groaznica lui autonomie, "vede" ca Voia lui Dumnezeu a fost distrusa. Viseaza la pedeapsa si tremura in fata figurilor din visele lui: dusmanii lui, care cauta sa il ucida inainte de a-si putea lua el masuri de siguranta prin atacarea lor.

Fiul lui Dumnezeu nu are eu. Ce poate sa stie el de nebunie si de moartea lui Dumnezeu, cand a ramas sa stea in El? Ce poate sa stie de chin si suferinta, cand traieste intr-o bucurie vesnica? Ce poate sa stie de frica si pedeapsa, pacat si vinovatie, ura si atac, cand tot ce il inconjoara e pace eterna, de-a pururi lipsita de conflict si netulburata, in cea mai profunda liniste si seninatate?

Sa cunosti realitatea inseamna sa nu vezi eul si gandurile lui, lucrarile lui, faptele lui, legile si convingerile lui, visele lui, sperantele lui, planurile lui pentru propria mantuire si costul pe care il atrage dupa sine credinta in el. In suferinta, pretul credintei in el e atat de imens, incat rastignirea Fiului lui Dumnezeu e oferita zilnic in sumbrul sanctuar al eului, iar sangele trebuie sa curga inaintea altarului unde nesanatosii lui adepti se pregatesc sa moara.

Dar un singur crin al iertarii va preschimba intunericul in lumina, altarul inchinat iluziilor in sanctuarul Vietii Insesi. Iar pacea va fi redata pentru totdeauna sfintelor minti pe care Dumnezeu le-a creat sa fie Fiul Lui, salasul Lui, bucuria Lui, iubirea Lui, total apartinandu-i Lui, total una cu El.

Lectia 331 - Nu exista conflict, caci voia mea este a Ta.

Ce prostie, Tata, sa cred ca Fiul Tau si-ar putea provoca suferinta! Chiar si-ar putea planui osandirea, lasandu-se fara o cale certa de-a se elibera? Tu ma iubesti, Tata. Nu m-ai putea lasa in parasire niciodata, sa mor intr-o lume a durerii si cruzimii. Cum as putea sa cred ca Iubirea S-a parasit pe Ea Insasi? Nu exista alta voie decat Voia Iubirii. Frica e un vis si nu are nicio voie care sa poata intra in conflict cu a Ta. Conflictul este somn, iar pacea e trezire. Moartea e iluzie, viata - adevar vesnic. Nu exista opus la Voia Ta. Nu exista conflict, caci voia mea este a Ta.

Iertarea ne arata ca Voia lui Dumnezeu e Una singura si ca noi o impartasim. Sa vedem sfintele viziuni pe care ni le arata azi iertarea, ca sa putem gasi pacea lui Dumnezeu. Amin.

Lectia 330 - Vineri, 11 noiembrie

Astazi nu imi voi face iarasi rau.

Sa acceptam astazi iertarea ca singura noastra functie. De ce ne-am ataca mintile si le-am da imagini de durere? De ce le-am invata ca sunt lipsite de putere, cand Dumnezeu le ofera puterea si Iubirea Lui si le imbie sa ia ce e deja al lor? Mintea care a devenit dispusa sa accepte darurile lui Dumnezeu a fost redata spiritului si isi extinde libertatea si bucuria, dupa cum si Voia lui Dumnezeu este unita cu a ei. Sinele pe care l-a creat Dumnezeu nu poate pacatui si, de aceea, nu poate suferi. Sa alegem azi ca El sa fie Identitatea noastra, si sa scapam astfel pentru totdeauna de toate lucrurile pe care pare sa ni le ofere visul fricii.

Tata, Fiului Tau nu i se poate face niciun rau. Iar  daca socotim ca suferim, nu ne cunoastem singura Identitate, pe care o impartasim cu Tine. Vrem sa ne intoarcem la Ea chiar azi, sa fim eliberati de-a pururi de toate greselile noastre si sa fim mantuiti de ce am socotit ca suntem.

Lectia 329 - Joi, 10 noiembrie

Eu am ales deja ce voiesti Tu.

Tata, am crezut ca m-am abatut de la Voia Ta, ca am sfidat-o, ca i-am incalcat legile si ca am interpus o voie secunda, mai puternica decat a Ta. Dar ce sunt cu adevarat nu e decat Voia Ta, extinsa si in extindere. Asta sunt si asta nu se va schimba. Asa cum Tu esti Una, una cu Tine sunt si eu. Si asta am ales in creatia mea, unde voia mea a devenit de-a pururi una cu a Ta. Decizia aceea s-a luat pentru toata vesnicia. Nu poate sa se schimbe si sa fie in opozitie cu ea insasi. Tata, voia mea este a Ta. Si sunt ocrotit, netulburat si senin, de o bucurie nesfarsita, pentru ca e Voia Ta sa fie asa.

Astazi vom accepta uniunea noastra unul cu altul si cu Sursa noastra. Nu avem alta voie decat a Lui, si noi toti suntem Una pentru ca Voia Lui este impartasita de noi toti. Prin ea recunoastem ca suntem una. Prin ea ne gasim, in sfarsit, calea la Dumnezeu.

Lectia 328 - Miercuri, 9 noiembrie

Aleg locul al doilea ca sa il castig pe cel dintai.

Ce pare a fi locul al doilea, este de fapt cel dintai, caci toate lucrurile pe care le percepem sunt rasturnate cu susul in jos pana vom asculta de Vocea pentru Dumnezeu. Ne pare ca ne vom castiga autonomia doar prin stradania de-a fi separati si ca independenta noastra de restul creatiei lui Dumnezeu e modul in care ne obtinem mantuirea. Dar tot ce gasim e boala, suferinta, pierdere si moarte. Nu de asta voieste sa avem parte Tatal nostru, si nu exista voie secunda Voii Lui. Sa te unesti cu a Lui inseamna pur si simplu sa ti-o gasesti pe a ta. Si, din moment ce voia noastra este a Lui, la El trebuie sa mergem sa ne recunoastem voia.

Nu exista alta voie decat a Ta. Si ma bucur ca nimic din ce imi pot imagina nu contrazice ce vrei Tu sa fiu. E Voia Ta sa fiu intru totul ocrotit, vesnic in pace. Si impartasesc cu bucurie Voia aceea pe care Tu, Tatal meu, ai dat-o ca parte din mine.

Lectia 327 - Marti, 8 noiembrie

Nu trebuie decat sa Te chem si imi vei raspunde.

Nu mi se cere sa primesc mantuire pe baza unei credinte neintemeiate. Caci Dumnezeu a fagaduit ca va auzi chemarea mea si ca imi va raspunde El Insusi. Sa invat din experienta mea ca lucrul acesta e adevarat si credinta in el imi va veni cu siguranta. Iata credinta care va dainui si ma va purta tot mai departe pe drumul care duce la El. Caci asa voi fi sigur ca El nu m-a abandonat si ca ma iubeste inca, neasteptand decat chemarea mea ca sa imi dea tot ajutorul de care am nevoie sa vin la El.

Tata, Iti multumesc ca fagaduintele Tale nu vor fi desarte niciodata in experienta mea, daca le pun la incercare. Sa imi propun, asadar, sa le incerc si sa nu le judec. Cuvantul Tau e una cu Tine. Tu dai mijloacele prin care vine convingerea si se castiga, in sfarsit, certitudinea trainicei Tale Iubiri.

Lectia 326 - Luni, 7 noiembrie

Sunt de-a pururi un Efect al lui Dumnezeu.

Tata, am fost creat in Mintea Ta, un sfant Gand care nu si-a parasit niciodata casa. Sunt de-a pururea Efectul Tau, iar Tu esti in vecii vecilor Cauza mea. Asa cum m-ai creat ai si ramas. Unde m-ai stabilit ma mai si aflu. Si toate atributele Tale se afla in mine, pentru ca e Voia Ta sa ai un Fiu atat de asemanator Cauzei lui, incat Cauza si Efectul Ei sunt sunt de nedistins intre Ele. Sa stiu ca sunt un Efect al lui Dumnezeu si ca am, de aceea, puterea de-a crea ca Tine. Precum in Cer, asa si pe pamant. Iti urmez planul aici si, la sfarsit, stiu ca Iti vei aduna efectele in Cerul linistit al Iubirii Tale, unde pamantul se va face nevazut si toate gandurile separate se vor uni in slava ca Fiu al lui Dumnezeu.

Sa vedem astazi cum dispare pamantul, mai intai transformat, si apoi iertat, se risipeste cu totul in Voia sfanta a lui Dumnezeu.

Lectia 325 - Duminica, 6 noiembrie

Toate lucrurile pe care cred ca le vad reflecta idei.

Iata esenta mantuirii: ce vad reflecta un proces din mintea mea, care incepe cu ideea mea despre ce vreau. De acolo, mintea plasmuieste o imagine a lucrului pe care il doreste, il judeca si il declara valoros si, prin urmare, cauta sa il gaseasca. Aceste imagini sunt apoi proiectate in afara, privite, socotite reale si pazite de minte ca bunuri ale ei. Din dorinte demente vine o lume dementa. Din judecata vine o lume condamnata. Si din ganduri iertatoare se iveste o lume blanda, plina de indurare fata de sfantul Fiu al lui Dumnezeu, sa ii ofere o casa binevoitoare, in care se poate odihni un pic inainte de-a-si continua calatoria, si isi poate ajuta fratii sa mearga inainte cu el, sa gaseasca drumul care duce la Cer si la Dumnezeu.

Tatal nostru, ideile Tale reflecta adevarul, iar ale mele, separat de ale Tale, plasmuiesc doar vise. Sa vad numai ce reflecta ale Tale, caci ale Tale si numai ale Tale stabilesc adevarul.

Lectia 324 - Sambata, 5 noiembrie

Eu doar urmez, caci nu vreau sa conduc.

Tata, Tu esti Cel Care mi-a dat planul pentru mantuirea mea. Tu ai stabilit calea pe care sa o apuc, rolul pe care sa il preiau si fiecare pas pe fagasul pe care mi l-ai desemnat. Nu ma pot rataci. Pot doar sa aleg sa ma abat un pic si apoi sa revin. Vocea Ta dragastoasa ma va chema mereu inapoi si imi va calauzi pasii in directia care trebuie. Toti fratii mei pot urma calea pe care ii conduc. Dar eu doar urmez calea care duce la Tine, dupa cum ma indrumi Tu si dupa cum vrei sa merg.

Sa Il urmam pe Cel Care cunoaste calea. Nu trebuie sa zabovim si nu ne putem indeparta decat o clipa de Mana Lui dragastoasa. Mergem impreuna, caci Il urmam pe El. Si tot El face sfarsitul sigur si ne garanteaza intoarcerea cu bine acasa.

Lectia 323 - Vineri, 4 noiembrie

Fac bucuros "sacrificiul" fricii.

Iata singurul "sacrificiu" pe care il ceri Fiului Tau iubit: ii ceri sa renunte la toata suferinta, la tot sentimentul pierderii si al tristetii, la toata nelinistea si indoiala, sa lase sa curga nestavilita Iubirea Ta in constienta lui, vindecandu-i durerea si dandu-i propria Ta bucurie vesnica. Acesta este "sacrificiul" pe care mi-l ceri, un sacrificiu pe care il voi face bucuros, singurul "pret" al restabilirii amintirii Tale in mine, pentru mantuirea lumii.

Si, in timp ce platim datoria pe care o avem fata de adevar, o datorie care consta pur si simplu din lepadarea autoamagirilor si a imaginilor la care ne-am inchinat din greseala, adevarul revine la noi in intregime si cu bucurie. Nu mai suntem amagiti. Iubirea a revenit acum in constienta noastra. Si suntem impacati din nou, caci frica a disparut si numai iubirea ramane.

Lectia 322 - Joi, 3 noiembrie

Pot renunta numai la ce nu a fost real niciodata.

Sacrific iluziile, nimic altceva. Si, in timp ce iluziile dispar, gasesc darurile pe care iluziile au incercat sa le ascunda, asteptandu-ma cu bratele deschise, gata sa imi dea stravechile mesaje de la Dumnezeu. Amintirea Lui sta in fiecare dar pe care il primesc de la El. Si fiecare vis e bun doar pentru a ascunde Sinele care e singurul Fiu al lui Dumnezeu, aidoma Lui Insusi, Sfantul Care ramane de-a pururi in El, dupa cum si El ramane in mine.

Tata, pentru Tine tot sacrificiul ramane de-a pururi de neconceput. Asa ca nu pot sacrifica decat in vise. Asa cum m-ai creat, nu pot renunta la nimic din ce mi-ai dat. Ce nu mi-ai dat nu are realitate. Ce alte pierderi pot anticipa, in afara pierderii fricii si revenirea iubirii in mintea mea?

Lectia 321 - Miercuri, 2 noiembrie

11. Ce este creatia?

     Creatia este suma tuturor Gandurilor lui Dumnezeu, infinite la numar si pretutindeni fara limita. Numai iubirea creeaza si numai dupa propria asemanare. Nu a existat nicio clipa in care tot ce e creat de ea sa nu fi existat. Si nu va exista nicio clipa in care ceva creat de ea va suferi vreo pierdere. Gandurile lui Dumnezeu sunt in vecii vecilor exact cum au fost si cum sunt, neschimbate de-a lungul timpului si dupa incheierea timpului.

    Gandurilor lui Dumnezeu li se da toata puterea pe care o are Creatorul lor. Caci El vrea sa sporeasca iubirea prin extinderea ei. In felul acesta, Fiul Lui este partas la creatie si trebuie, de aceea, sa fie partas la puterea de-a crea.  Ce Dumnezeu a dorit sa fie de-a pururi Una va fi tot Una cand timpul se va termina si nu se va schimba pe durata timpului, ramanand cum a fost inainte de-a se naste conceptul de timp.

    Creatia este opusul tuturor iluziilor, caci creatia este adevarul. Creatia este sfantul Fiu al lui Dumnezeu, caci in creatie Voia Lui e deplina in fiecare aspect, facand din fiecare parte o continatoare a intregului. Unitatea ei e garantata de-a pururi neprihanita, de-a pururi continuta in sfanta Lui Voie, mai presus de orice rau posibil, de separare, de imperfectiune si de orice pata posibila pe nepacatosenia ei.

    Noi suntem creatia, noi, Fiii lui Dumnezeu. Parem sa fim distincti si inconstienti de vesnica noastra unitate cu El. Dar, in spatele tuturor indoielilor noastre, dincolo de toate fricile noastre, exista inca certitudine.Caci iubirea ramane cu toate gandurile ei, siguranta ei este a lor. Amintirea lui Dumnezeu e in sfintele noastre minti, care isi cunosc unitatea si uniunea cu Creatorul lor. Sa fie functia noastra doar aceea de-a lasa sa revina aceasta amintire, doar aceea de-a lasa sa se faca Voia lui Dumnezeu pe pamant, doar aceea de-a fi redati sanatatii mintale si de-a fi doar asa cum ne-a creat El.

    Tatal nostru ne cheama. Ii auzim Vocea si iertam creatia in Numele Creatorului ei, Sfintenia Insasi, a Carui Sfintenie e impartasita de Propria Lui creatie; a Carui Sfintenie mai face parte din noi.

Lectia 321 - Tata, libertatea mea e numai in Tine.

Nu am inteles ce m-a facut liber, nici ce este libertatea mea, nici unde sa o caut ca sa o gasesc. Tata, am cautat in zadar pana Ti-am auzit Vocea indrumandu-ma. Acum, nu vreau sa ma mai calauzesc eu. Caci nici nu am facut, nici nu am inteles calea pe care sa imi gasesc libertatea. Dar am incredere in Tine. Tu, Care m-ai inzestrat cu libertate ca sfant Fiu al Tau, nu imi vei fi un bun pierdut. Vocea Ta ma indruma, si calea catre Tine mi se deschide si mi se lamureste in sfarsit. Tata, libertatea mea e numai in Tine. Tata, e voia mea sa ma intorc.

Astazi raspundem pentru lume, care va fi eliberata odata cu noi. Cat de bucurosi suntem sa ne gasim libertatea pe calea sigura pe care a stabilit-o Tatal nostru! Si cat de sigura e mantuirea intregii lumi, cand invatam ca libertatea noastra se poate gasi numai in Dumnezeu.