Slava Tatalui meu este a mea.
Sa nu ni se ascunda astazi adevarul despre noi printr-o falsa umilinta. Sa fim, in schimb, recunoscatori pentru darurile pe care ni le-a dat Tatal nostru. Oare putem sa vedem in cei cu care Isi impartaseste slava vreo urma de pacat si vinovatie? Si putem sa nu fim si noi printre ei, cand El Isi iubeste Fiul pe vecie, cu o constanta desavarsita, stiind ca e asa cum l-a creat El?
Iti multumim, Tata, pentru lumina care straluceste de-a pururea in noi. Si o cinstim, pentru ca o impartasesti cu noi. Noi suntem una, uniti in aceasta lumina si una cu Tine, in pace cu toata creatia si cu noi insine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu