duminică, 16 ianuarie 2011

Lectia 99 - marti, 18 ianuarie 2011

LECŢIA 99
"Mântuirea este unica mea funcţie aici."

Mântuirea şi iertarea sunt asemenea. Amândouă dau de înţeles
că ceva merge anapoda; ceva de care trebuie să fii mântuit, pentru
care trebuie să fii iertat spiritual; ceva eronat care are nevoie de
schimbări corective; ceva aparte sau diferit de Voia lui Dumnezeu.
Astfel, ambii termeni implică ceva imposibil, dar care totuşi sa
întâmplat, rezultând o stare de conflict între ceea ce este şi ceea ce
nu ar putea fi niciodată.
Iată că, astfel, adevărul şi iluziile se află pe picior de egalitate,
căci fiecare dintre ele sa întâmplat. Imposibilul devine acel lucru
pentru care ai nevoie de iertare, de care ai nevoie să fii mântuit.
Mântuirea devine acum zona de frontieră dintre adevăr şi iluzie. Ea
reflectă adevărul, fiind mijlocul prin care poţi scăpa de iluzii. Totuşi,
ea nu este încă adevărul, deoarece desface ceea ce nu a fost făcut
niciodată.
Cum ar putea exista vreodată vreun loc de întâlnire, unde
Pământul şi Cerul pot fi reconciliate în cuprinsul unei minţi unde
există ambele? Mintea care vede iluzii, le consideră reale. Ele au
existenţă prin faptul că sunt gânduri. Şi totuşi nu sunt reale, fiindcă
mintea care gândeşte aceste lucruri este separată de Dumnezeu.
Ce uneşte oare mintea şi gândurile separate cu Mintea şi
Gândul care sunt dea pururi una? Ce plan ar putea păstra adevărul
neatins, recunoscând totodată nevoia pe care o aduc iluziile şi
oferind mijloace prin care acestea să fie desfăcute, fără atacuri şi
fără pic de durere? Ce ar putea fi acest plan decât un Gând al lui
Dumnezeu, prin care nefăcutul este trecut cu vederea şi prin care
nişte păcate, care nu au fost niciodată reale, sunt uitate?
Sfântul Spirit păstrează acest plan al lui Dumnezeu, exact aşa
cum la primit de la El, în Mintea lui Dumnezeu şi în propria ta minte.
Acest plan este în afara timpului, dat fiind că Sursa lui este
atemporală. Totuşi, el operează în cadrul timpului, datorită credinţei
tale că timpul este real. Sfântul Spirit priveşte neabătut ceea ce vezi
tu: păcat, durere, moarte, mâhnire, despărţire şi pierdere. Cu toate
acestea, El ştie că un lucru trebuie să fie în continuare adevărat:
Dumnezeu este mereu Iubire, şi toate acestea nu sunt Voia Sa.
Acesta este Gândul care aduce iluziile în faţa adevărului şi le
vede drept ceea ce sunt: aparenţe, îndărătul cărora se află ceea ce
este neschimbător şi sigur. Acesta este Gândul care mântuieşte şi
iartă, deoarece nu-şi pune credinţa în ceea ce nu este creat de unica
Sursă pe care-o cunoaşte. Acesta este Gândul a cărui funcţie este să
mântuiască, dăruindu-ţi această funcţie ca fiind propria ta funcţie.
Mântuirea îţi este funcţia, asemenea Aceluia căruia Ia fost dat
planul. Acum ţi sa încredinţat acest plan, asemenea Lui. El are un
singur răspuns la toate aparenţele, indiferent de forma, de
mărimea, de profunzimea lor, sau de oricare alte atribute pe care
pare să le aibă:

"Mântuirea este unica mea funcţie aici.
Dumnezeu este mereu Iubire, iar toate acestea nu sunt Voia
Sa."

Tu, cel care vei ajunge să făptuieşti miracole, încredinţează-te că
exersezi temeinic ideea de astăzi. Încearcă să percepi tăria din cele
ce le spui, pentru că acestea sunt cuvinte în care stă libertatea ta.
Tatăl tău te iubeşte. Toată lumea durerilor nu este Voia Sa. Iartă-te
pentru gândul că El ar fi dorit toate acestea pentru tine. Lasă apoi
Gândul, prin care El ţi-a înlocuit toate greşelile, să pătrundă în
cotloanele întunecate ale minţii tale care a gândit gândurile ce nu au
fost niciodată Voia Sa.
Această parte a minţii aparţine lui Dumnezeu, ca şi restul, de
altfel. Ea nu poate să-şi gândească gândurile solitară, nu poate să le
realizeze ascunzându-le de El. Lasă să pătrundă lumina, şi nu vei mai
vedea nici un obstacol în calea celor ce le voieşte El pentru tine.
Dezvăluie secretele tale luminii Sale binevoitoare, şi vezi cât de
intens mai străluceşte această lumină în tine.
Exersează astăzi Gândul Său, şi lasă lumina Sa să descopere şi
să lumineze toate ungherele întunecate şi, transfigurându-le, să le
împreuneze cu restul. Este Voia lui Dumnezeu să nu aibă decât un
singur Fiu. Este Voia lui Dumnezeu că singurul Său Fiu eşti tu.
Gândeşte-te la toate acestea astăzi, când exersezi, şi începe lecţia pe
care o învăţăm, cu această îndrumare pe calea adevărului:

"Mântuirea este unica mea funcţie aici.
Mântuirea şi iertarea sunt asemenea."

Apleacă-te apoi spre Cel cu care îţi împărtăşeşti funcţia aici, şi
lasă-L să te înveţe tot ce ai nevoie să deprinzi pentru a lăsa toată
teama deoparte şi aţi cunoaşte Sinele ca fiind iubire, iubire ce nu
are contrariu în tine.
Iartă toate gândurile care sar opune adevărului împlinirii,
unităţii şi păcii tale. Nu poţi pierde darurile hărăzite ţie de Tatăl tău.
Tu nu vrei să fii alt sine. Nu ai nici o funcţie care nu vine de la
Dumnezeu. Iartă-te de acea funcţie despre care crezi că ţi-ai creato
singur. Iertarea şi mântuirea sunt asemenea. Iartă ceea ce ai
plăsmuit şi eşti mântuit.
Pentru astăzi avem un mesaj special care are puterea de aţi
înlătura pentru totdeauna din minte orice formă de îndoială şi
teamă. Dacă eşti tentat să crezi în realitatea lor, adu-ţi aminte că
aparenţele nu pot ţine piept adevărului pe care-l conţin aceste
preaputernice cuvinte:

"Mântuirea este unica mea funcţie aici.
Dumnezeu este mereu Iubire, iar toate acestea nu sunt Voia
Sa."

Unica ta funcţie îţi spune că eşti unul. Aminteşte-ţi de asta în
timpul care se scurge între răgazurile de cinci minute pe care le
dăruieşti spre a le împărtăşi cu El, Cel care împărtăşeşte cu tine
planul lui Dumnezeu. Adu-ţi aminte:

"Mântuirea este unica mea funcţie aici. "

Astfel aşterni iertarea asupra minţii tale, lăsând să fie
îndepărtată cu blândeţe toată teama, pentru ca iubirea să-şi
găsească locul ce i se cuvine în tine şi să-ţi arate că eşti Fiul lui
Dumnezeu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu