LECŢIA 103
"Dumnezeu fiind Iubire, este de asemenea şi fericire."
Fericirea este un atribut al iubirii. Ea nu poate fi despărţită de
aceasta. Şi nici nu poate fi trăită în absenţa iubirii. Iubirea nu are
limite, fiind pretutindeni. De aceea, bucuria este şi ea pretutindeni.
Totuşi, mintea poate nega acest fapt, crezând că există goluri în
iubire unde poate pătrunde păcatul, aducând durere în locul
bucuriei. Această stranie credinţă ţine să limiteze fericirea,
redefinind iubirea ca fiind limitată şi introducând contrariul în ceea
ce nu are nici limită, nici contrariu.
Teama este astfel asociată iubirii, şi rezultatele sale devin
moştenirea acelei minţi care îşi închipuie că ceea ce a plăsmuit este
real. Aceste imagini, lipsite într-adevăr de orice realitate, stau
mărturie fricii de Dumnezeu, uitând că, El fiind Iubire, trebuie să fie
şi bucurie. Astăzi vom încerca să aducem din nou această eroare
fundamentală în faţa adevărului, instruindu-ne:
"Dumnezeu, fiind Iubire, este de asemenea şi fericire.
A te teme de El înseamnă a te teme de fericire. "
Începeţi perioadele de exersare de astăzi cu această asociere,
care corectează credinţa falsă că Dumnezeu este teamă. Ea
subliniază, de asemenea, faptul că fericirea îţi aparţine, datorită a
ceea ce este El.
Îngăduie-i acestei corecţii să-ţi fie întipărită în minte la începutul
fiecărei ore active. Primeşte apoi, cu drag, toată fericirea pe care
aceasta o aduce, în timp ce adevărul înlocuieşte teama, iar bucuria
devine ceea ce te aştepţi căi va lua locul durerii. Dat fiind că
Dumnezeu este Iubire, aceasta îţi va fi dăruită. Incită această
perspectivă adeseori în cursul zilei, şi potoleşte-ţi toate temerile cu
această asigurare încurajatoare, blândă, şi pe de-a-ntregul adevărată:
"Dumnezeu, fiind Iubire, este de asemenea şi fericire.
Iar fericirea este ceea ce caut astăzi.
Nu pot da greş, deoarece ceea ce caut este adevărul."
Sublim
RăspundețiȘtergere