Lectia 350 - Joi, 1 decembrie

Miracolele reflecta vesnica Iubire a lui Dumnezeu.

Sa le oferi inseamna sa iti aduci aminte de El

Si, prin amintirea Lui, sa mantuiesti lumea.

Ce iertam devine o parte din noi, in felul in care ne percepem noi. In felul in care l-ai creat Tu, Fiul lui Dumnezeu incorporeaza in el lucrurile toate. Amintirea Ta depinde de iertarea lui. Ce este el ramane neafectat de gandurile lui. Dar ce vede el e consecinta lor directa. De aceea, Tata, vreau sa apelez la Tine. Numai amintirea Ta ma va elibera. Si numai iertarea mea ma invata sa las sa imi revina amintirea Ta si sa o dau cu recunostinta lumii.

Adunand miracolele de la El, vom fi recunoscatori intr-adevar. Caci, aducandu-ne aminte de El, Fiul Lui ni se va reda in realitatea Iubirii.

Lectia 349 - Miercuri, 30 noiembrie

Astazi las viziunea lui Cristos sa vada

Toate lucrurile pentru mine si sa nu le judece, ci sa dea

In schimb fiecaruia in parte cate un miracol de iubire.

Asa vreau sa eliberez toate lucrurile pe care le vad si le dau libertatea pe care o caut. Caci asa ma supun legii iubirii, si dau ce vreau sa gasesc si sa imi insusesc. Mi se va da lucrul acesta, pentru ca l-am ales ca dar pe care vreau sa il dau. Tata, darurile Tale sunt ale mele. Fiecare dar pe care il accept imi da un miracol de dat mai departe. Si, dand asa cum vreau sa primesc, invat ca miracolele Tale tamaduitoare imi apartin.

Tatal nostru stie de ce avem nevoie. El ne da harul de-a ne implini toate nevoile. Asa ca ne punem increderea in El sa ne trimita miracole pentru a binecuvanta lumea si a ne vindeca mintile in timp ce ne intoarcem la El.

Lectia 348 - Marti, 29 noiembrie

Nu am niciun motiv de manie sau de teama,

Caci Tu esti peste tot in jurul meu. Si, pentru fiecare nevoie

Pe care o percep, harul Tau imi este de ajuns.

Tata, sa imi aduc aminte ca esti aici si ca nu sunt singur. Peste tot in jurul meu este Iubirea eterna. Nu am motiv decat de pacea deplina si bucuria desavarsita pe care le impartasesc cu Tine. Ce nevoie am de manie sau de frica? Peste tot in jurul  meu e siguranta desavarsita. Pot oare sa ma tem, cand ma insoteste vesnica Ta fagaduinta? Peste tot in jurul meu e nepacatosenie desavarsita. De ce as putea sa ma tem, cand Tu m-ai creat intr-o sfintenie la fel de desavarsita ca a Ta?

Harul lui Dumnezeu ne este de ajuns in tot ce vrea El sa facem. Si numai asta alegem sa fie voia noastra si a Lui, deopotriva.

Lectia 347 - Luni, 28 noiembrie

Mania vine precis din judecata. Judecata este

Arma pe care vreau sa o folosesc impotriva mea,

Sa tin miracolul departe de mine.

Tata, vreau ce merge impotriva voii mele si nu vreau ce e voia mea sa am. Indreapta-mi mintea, Tata. E bolnava. Dar Tu ai oferit libertate, asa ca aleg sa revendic astazi darul Tau. Asa dau toata judecata Celui pe Care mi L-ai dat sa judece pentru mine. El vede ce vad eu; si totusi, cunoaste adevarul. Vede durerea; si totusi, intelege ca nu este reala, si in intelegerea Lui e gata vindecata. El da miracolele pe care visele mele vor sa le ascunda de constienta mea. Sa judece El astazi. Eu nu imi cunosc voia, dar El e sigur ca ea este a Ta. Si tot El va vorbi pentru mine si va chema miracolele Tale sa vina la mine.

Asculta astazi. Stai foarte linistit si asculta blanda Voce pentru Dumnezeu incredintandu-te ca El te-a judecat si declarat Fiul pe care il iubeste.

Lectia 346 - Duminica, 27 noiembrie

Astazi ma invaluie pacea lui Dumnezeu

Si uit de toate, in afara de Iubirea Lui.

Tata, ma trezesc azi cu miracole care imi corecteaza perceptia tuturor lucrurilor. Asa incepe ziua pe care o impartasesc ce Tine dupa cum voi impartasi si vesnicia, caci timpul s-a dat deoparte azi. Nu caut lucrurile timpului, asa ca nu le voi vedea. Ce caut azi transcede toate legile timpului si lucrurile percepute in timp. Vreau sa uit de toate, in afara de Iubirea Ta. Vreau sa raman in Tine si sa nu cunosc alte legi decat propria Ta lege a iubirii. Si vreau sa gasesc pacea pe care ai creat-o pentru Fiul Tau, uitand de toate jucariile prostesti pe care le-am facut, vazand slava Ta si a mea.

Iar astazi, cand se lasa seara, nu ne vom aduce aminte decat de pacea lui Dumnezeu. Caci vom invata astazi ca pacea e a noastra, cand uitam de toate, in afara de Iubirea Ta.

Lectia 345 - Sambata, 26 noiembrie

Astazi ofer numai miracole,

Caci vreau sa imi fie inapoiate.

Tata, un miracol reflecta darurile pe care mi le faci mie, Fiul Tau. Si fiecare dar pe care il fac mi se inapoiaza, amintindu-mi ca legea iubirii e universala. Chiar si aici, aceasta ia o forma pe care o pot recunoaste si o pot vedea functionand. Miracolele pe care le dau mi se dau inapoi chiar in forma de care am nevoie sa ma ajute la problemele pe care le percep. Tata, in Cer e altfel, pentru ca acolo nu sunt nevoi. Dar aici, pe pamant, miracolul e mai aproape de darurile Tale decat orice alt dar pe care pot sa il dau. Asa ca lasa-ma sa dau astazi numai acest dar, care- nascut din iertare adevarata- lumineaza calea pe care trebuie sa o strabat ca sa imi aduc aminte de Tine.

Pace astazi tuturor inimilor aflate in cautare. Lumina a venit sa ofere miracole pentru a binecuvanta lumea obosita. Astazi isi va gasi odihna, caci vom oferi ce am primit.

Lectia 344 - Vineri, 25 noiembrie

Astazi invat legea iubirii.

Ce ii dau in dar fratelui meu e darul pe care mi-l fac mie.

Aceasta este legea Ta, Tata, nu a mea. Nu am inteles ca inseamna sa dau si m-am gandit sa pastrez ce mi-am dorit numai pentru mine. Si, uitandu-ma la comoara pe care am crezut ca o am, am gasit un loc gol unde nu a fost, nu este si nu va fi nimic. Cine poate impartasi un vis? Si ce imi poate oferi o iluzie? Dar cel pe care il iert imi va face daruri care intrec valoarea oricarui lucru de pe pamant. Fratii mei iertati sa imi umple vistieria cu comorile Cerului, singurele care sunt reale. Asa se implineste legea iubirii. Si asa se scoala Fiul Tau si se intoarce la Tine.

Cat de aproape suntem unul de altul, in timp ce ne indreptam spre Dumnezeu! Cat de aproape este El de noi! Cat de aproape e sfarsitul visului pacatului si izbavirea Fiului lui Dumnezeu!

Lectia 343 - Joi, 24 noiembrie

Nu mi se cere sa fac un sacrificiu

Ca sa gasesc indurarea si pacea lui Dumnezeu.

Incetarea suferintei nu poate fi o pierdere. Darul tuturor lucrurilor nu poate fi decat un castig. Iar Tu nu faci decat sa dai. Nu iei niciodata. Si m-ai creat sa fiu cu Tine, ca sacrificiul sa Ne fie imposibil, atat mie cat si Tie. si eu trebuie sa dau. Asa ca toate lucrurile mi se dau in vecii vecilor. Cum am fost creat, asa si raman. Fiul Tau nu poate face sacrificii, caci trebuie sa fie intreg, avand functia de-a Te intregi pe Tine. Eu sunt intreg pentru ca sunt Fiul Tau. Nu pot sa pierd, caci nu pot decat sa dau, si totul e al meu de-a pururea.

Indurarea si pacea lui Dumnezeu sunt gratuite. Mantuirea nu costa. E un dar ce trebuie dat si primit in mod nestingherit. Iata ce vrem sa invatam astazi.

Lectia 342 - Miercuri, 23 noiembrie

Las iertarea sa se astearna asupra tuturor lucrurilor,

Caci asa mi se va da iertare.

Iti multumesc, Tata, pentru planul Tau de-a ma mantui din iadul pe care l-am facut. Acesta nu este real. Si mi-ai dat mijloacele de-a-mi dovedi irealitatea lui. Cheia este in mainile mele, si am ajuns la usa in spatele careia sta sfarsitul viselor. Stau in fata portii Cerului, intrebandu-ma daca sa intru si sa ajung acasa. Sa nu astept din nou astazi. Sa iert toate lucrurile si sa las creatia sa fie asa cum vrei Tu sa fie si cum este. Sa imi aduc aminte ca sunt Fiul Tau si, deschizand usa in sfarsit, sa uit iluziile in lumina arzatoare a adevarului, in timp ce imi revine amintirea Ta.

Frate, iarta-ma acum. Vin la tine sa te iau cu mine acasa. Si, in timp ce mergem, lumea merge cu noi pe calea ce duce la Dumnezeu.

Lectia 341 - Marti, 22 noiembrie

13. Ce este un miracol?

Un miracol este o corectie. El nu creeaza, nici nu schimba absolut deloc. Ci doar priveste devastarea si aminteste mintii ca tot ce vede este fals. El desface greseala, dar nu incearca sa treaca dincolo de perceptie, nici sa depaseasca functia iertarii. Ramane, asadar, in limitele timpului. Dar netezeste calea pentru revenirea atemporalitatii si desteptarea iubirii, caci frica trebuie sa dispara in fata blandului remediu pe care il aduce.

Un miracol contine darul harului, caci e dat si primit totodata. El ilustreaza astfel legea adevarului la care lumea nu se supune, pentru ca nu reuseste sa il inteleaga absolut deloc. Un miracol inverseaza perceptia care era inainte rasturnata si pune astfel capat distorsiunilor ciudate care erau manifeste. Acum perceptia e deschisa la adevar. Acum iertarea e perceputa ca fiind justificata.

Iertarea e locasul miracolelor. Ochii lui Cristos le aduc tuturor celor care privesc cu indurare si iubire. Perceptia e corectata in ochii Lui, si ce a fost menit sa blesteme, a ajuns sa binecuvanteze. Fiecare crin al iertarii ofera lumii intregi miracolul tacut al iubirii. Si fiecare e depus in fata Cuvantului lui Dumnezeu, pe altarul universal inchinat Creatorului si creatiei, in lumina puritatii desavarsite si a bucuriei nesfarsite.

Miracolul e acceptat mai intai prin credinta, pentru ca a-l cere presupune ca mintea a fost pregatita sa conceapa ce nu poate sa vada si ce nu intelege. Dar credinta isi va aduce propriile marturii sa arate ca ceea ce sta la baza lui exista cu adevarat. In felul acesta, miracolul iti va indreptati credinta in el si iti va arata ca s-a bazat pe o lume mai reala decat cea pe ai vazut-o inainte; o lume izbavita de ce ai crezut ca e in ea.

Miracolele cad din Cer ca picaturile de ploaie tamaduitoare asupra unei lumi aride si prafuite, unde fapturi infometate si insetate vin sa moara. Acum au apa. Acum lumea e verde. Si pretutindeni rasar semnele vietii, ca sa arate ca ce s-a nascut nu poate muri niciodata, caci ce are viata are nemurire.

Lectia 341 - Imi pot ataca doar propria nepacatosenie,

                    Si numai ea ma ocroteste.

Tata, Fiul Tau e sfant. Eu sunt cel caruia ii vei surade cu iubire si o tandrete atat de draga, de profunda si de linistita, incat universul Iti zambeste si el, si Iti impartaseste Sfintenia. Cat suntem de puri, de ocrotiti, de sfinti deci noi, care am ramas in Zambetul Tau, cu toata Iubirea pe care ne-o acorzi, traind una cu Tine, in deplina fraternitate si Paternitate; intr-o nepacatosenie ata de deplina, incat Domnul Nepacatoseniei ne zamisleste Fiul Sau, un univers al Gandului care Il intregeste.

Sa nu ne atacam nepacatosenia deci, caci contine Cuvantul pe care ni-l adreseaza Dumnezeu. Si, in blanda ei reflectie, suntem mantuiti.

Lectia 340 - Luni, 21 noiembrie

Astazi pot scapa de suferinta.

Tata, Iti multumesc pentru ziua de azi si pentru libertatea pe care sunt sigur ca o va aduce. Ziua de azi e sfanta, caci astazi Fiul Tau va fi izbavit. Suferinta lui s-a incheiat. Caci va auzi Vocea Ta indrumandu-l cum sa gaseasca viziunea lui Cristos prin iertare si cum sa scape pentru totdeauna de toata suferinta. Iti multumesc pentru ziua de astazi, Tata. M-am nascut in lumea aceasta doar ca sa ajung la aceasta zi si la continutul ei de bucurie si libertate pentru sfantul Tau Fiu si pentru lumea pe care a facut-o, care se elibereaza azi odata cu el.

Fii bucuros astazi! Fii bucuros! Caci astazi nu e loc decat de bucurie si recunostinta. Tatal nostru Si-a izbavit astazi Fiul. Niciunul dintre noi nu va putea ramane azi nemantuit. Niciunul nu va ramane in frica si nu va fi niciunul pe care Tatal sa nu il stranga la El, treaz in Cer, in Inima Iubirii.

Lectia 339 - Duminica, 20 noiembrie

Voi primi ceea ce cer.

Nimeni nu doreste sa aiba parte de durere. Dar poate sa creada ca durerea e placere. Nimeni nu vrea sa isi evite fericirea. Dar poate sa creada ca bucuria este dureroasa, amenintatoare si periculoasa. Fiecare va primi ce cere. Dar poate sa nu stie ce vrea, ce stare isi doreste. Ce lucru poate atunci sa ceara si sa il vrea cand il primeste? A cerut ce il va speria si ii va aduce suferinta. Sa ne hotaram astazi sa cerem ce vrem cu adevarat, si numai asta, ca sa petrecem ziua de astazi fara frica, fara sa confundam durerea cu bucuria, sau teama cu iubirea.

Tata, aceasta este ziua Ta. Este o zi in care nu vreau sa fac nimic de unul singur, decat sa aud Vocea Ta in tot ce fac; cerand doar ce imi oferi Tu, acceptand doar Gandurile pe care le impartasesti cu mine.

Lectia 338 - Sambata, 19 noiembrie

Ma afecteaza numai gandurile mele.

Nu e nevoie de altceva ca sa ajunga mantuirea la lumea intreaga. Caci, in acest unic gand, fiecare e eliberat, in sfarsit, de toata frica. Fiecare a invatat acum ca nimeni nu il inspaimanta si ca nimic nu il pune in pericol. Nu are dusmani si e la adapost de toate lucrurile externe. Gandurile lui il pot inspaimanta, dar, intrucat aceste ganduri ii apartin numai lui, are puterea sa le transforme si sa schimbe fiecare gand de frica pe un gand fericit de iubire. S-a rastignit singur. Dar planul lui Dumnezeu este ca preaiubitul Lui Fiu sa fie izbavit.

Planul Tau e sigur, Tata, si numai al Tau. Toate celelalte planuri vor esua. Si voi avea ganduri care ma vor inspaimanta, pana invat ca Tu mi-ai dat singurul Gand care ma duce la mantuire. Numai gandurile mele vor esua si nu ma vor duce nicaieri. Dar Gandul pe care mi l-ai dat Tu fagaduieste sa ma duca acasa, caci contine fagaduinta Ta fata de Fiul Tau.

Lectia 337 - Vineri, 18 noiembrie

Nepacatosenia mea ma fereste de tot raul.

Nepacatosenia mea imi asigura pacea desavarsita, siguranta eterna, iubirea nesfarsita, libertatea vesnica de toate gandurile pierderii, izbavirea deplina de suferinta. Si numai fericirea poate sa fie starea mea, caci numai fericirea mi-e data. Ce trebuie sa fac sa stiu ca toate acestea sunt ale mele? Trebuie sa accept Ispasirea pentru mine insumi si nimic altceva. Dumnezeu a facut deja toate lucrurile care trebuiesc facute. Iar eu trebuie sa invat ca nu trebuie sa fac nimic de la mine, caci nu trebuie decat sa imi accept Sinele, nepacatosenia- creata pentru mine si acum deja a mea-, ca sa simt Iubirea lui Dumnezeu ferindu-ma de rau, ca sa inteleg ca Tatal meu Isi iubeste Fiul, ca sa stiu ca sunt Fiul pe care il iubeste Tatal meu.

Tu, Care m-ai creat in nepacatosenie, nu gresesti in legatura cu ce sunt. Eu am gresit cand am crezut ca am pacatuit, dar accept Ispasirea pentru mine insumi. Tata, visul meu ia sfarsit acum. Amin.

Lectia 336 - Joi, 17 noiembrie

Iertarea imi da posibilitatea sa cunosc ca mintile sunt ingemanate.

Iertarea e mijlocul desemnat pentru incheierea perceptiei. Cunoasterea se restabileste dupa ce s-a schimbat mai intai perceptia, si apoi e inlocuita total de ceea ce intrece de-a pururi tot ce poate sa atinga ea. Caci imaginile si sunetele pot ajuta, in cel mai bun caz, doar la readucerea amintirii care sta dincolo de fiecare dintre ele. Iertarea inlatura distorsiunile si deschide altarul ascuns, inchinat adevarului. Crinii lui isi trimit licaririle in minte si o cheama sa revina si sa se uite inauntru, sa gaseasca ce a cautat, zadarnic, in exterior. Caci aici, si numai aici, se reda pacea mintii, caci acesta e chiar salasul lui Dumnezeu.

In liniste, iertarea sa imi inlature visele de separare si pacat. Apoi lasa-ma, Tata, sa ma uit inauntru, si sa descopar ca Ti-ai tinut fagaduinta nepacatoseniei mele; Cuvantul Tau ramane neschimbat in mintea mea, iar Iubirea Ta isi mai are inca locul in inima mea.

Lectia 335 - Miercuri, 16 noiembrie

Aleg sa vad nepacatosenia fratelui meu.

Iertarea este o optiune. Nu imi vad niciodata fratele asa cum este, caci asta depaseste cu mult perceptia. Ce vad in el e doar ce doresc sa vad, pentru ca reprezinta ce vreau sa fie adevarul. Numai la asta reactionez, oricat de mult as parea sa fiu constrans de intamplari exterioare. Aleg sa vad ce vreau sa vad si asta si vad, si numai asta. Nepacatosenia fratelui meu imi arata ca vreau sa mi-o vad pe a mea. Si o voi vedea, odata ce am ales sa imi vad fratele in sfanta ei lumina.

Ce altceva ar putea sa imi redea amintirea Ta, decat vederea nepacatoseniei fratelui meu? Sfintenia lui imi aduce aminte ca el a fost creat una cu mine si ca mine. In el imi gasesc Sinele, si in Fiul Tau gasesc, deopotriva, amintirea Ta.

Lectia 334 - Marti, 15 noiembrie

Astazi revendic darurile pe care le da iertarea.

Nu voi mai astepta inca o zi sa gasesc comorile pe care mi le ofera Tatal meu. Iluziile sunt toate de prisos, iar visele dispar chiar in vreme ce se tes din ganduri bazate pe perceptii false. Astazi sa nu mai accept aceste daruri saracacioase. Vocea lui Dumnezeu ofera pacea lui Dumnezeu tuturor celor care o aud si care aleg sa o urmeze. Iata ce aleg astazi. Asa ca merg sa gasesc comorile pe care mi le-a dat Dumnezeu.

Nu caut decat ce este vesnic. Caci Fiul Tau nu se poate multumi cu nimic mai prejos. Care ii poate fi atunci mangaierea, daca nu ce oferi Tu mintii lui uluite si inimii lui inspaimantate, sa ii dai certitudine si sa ii aduci pace? Astazi vreau sa imi vad fratele total nepacatos. Iata Voia Ta pentru mine, caci asa voi vedea nepacatosenia mea.

Lectia 333 - Luni, 14 noiembrie

Iertarea pune capat visului de conflict aici.

Conflictul trebuie rezolvat. Daca vrem sa scapam de el, nu poate fi evitat, dat deoparte, negat, deghizat,vazut altundeva, numit altfel sau ascuns prin amagiri de orice fel. Trebuie vazut exact asa cum este, unde se considera ca este, in realitatea care i s-a dat si cu rostul pe care i l-a acordat mintea. Caci numai atunci i se ridica mecanismele de aparare, adevarul putandu-se rasfrange asupra lui in timp ce dispare.

Tata, iertarea este lumina pe care ai ales-o pentru a imprastia tot conflictul si toata indoiala, si pentru a ne lumina calea de intoarcere la Tine. Nicio alta lumina nu poate sa puna capat visului nostru de rau. Nicio alta lumina nu poate sa mantuiasca lumea. Caci numai ea va reusi in toate, fiind darul pe care i l-ai dat preaiubitului Tau Fiu.

Lectia 332 - Duminica, 13 noiembrie

Frica incatuseaza lumea. Iertarea o descatuseaza.

Eul face iluzii. Adevarul ii desface visele de rau, spulberandu-i-le cu lumina sa. Adevarul nu ataca niciodata. El pur si simplu este. Si, prin prezenta lui, mintea e rechemata din fantezii si se trezeste la ce este real. Iertarea imbie aceasta prezenta sa intre si sa isi preia locul cuvenit in minte. Fara iertare, mintea e inlantuita, crezand in propria ei zadarnicie. Dar, cu iertare, lumina razbate prin visul intunericului, oferindu-i speranta si dandu-i mijloacele de-a realiza libertatea care e mostenirea ei.

Astazi nu vrem sa incatusam din nou lumea. Frica o tine prizoniera. Si totusi, Iubirea Ta ne-a dat mijlocul de-a o descatusa.  Tata, vrem sa o eliberam acum. Caci, oferind libertate, ni se da si noua. Si nu vrem sa ramanem prizonieri, cand Tu ne oferi libertate.

Lectia 331 - Sambata, 12 noiembrie

12. Ce este eul?

Eul e idolatrie; indiciul unui sine limitat si separat, nascut intr-un trup, osandit sa sufere si sa isi sfarseasca viata prin moarte. Eul e "voia" care vede in Voia lui Dumnezeu un dusman si ia o forma in care aceasta e negata. Eul e "dovada" ca puterea este slaba si iubirea infricosatoare, ca viata e chiar moarte si numai ce se opune lui Dumnezeu este adevarat.

Eul e dement. In frica sta dincolo de Pretutindeni, despartit de Tot, separat de Infinit. In dementa lui, crede ca a devenit victorios asupra lui Dumnezeu Insusi. Si, in groaznica lui autonomie, "vede" ca Voia lui Dumnezeu a fost distrusa. Viseaza la pedeapsa si tremura in fata figurilor din visele lui: dusmanii lui, care cauta sa il ucida inainte de a-si putea lua el masuri de siguranta prin atacarea lor.

Fiul lui Dumnezeu nu are eu. Ce poate sa stie el de nebunie si de moartea lui Dumnezeu, cand a ramas sa stea in El? Ce poate sa stie de chin si suferinta, cand traieste intr-o bucurie vesnica? Ce poate sa stie de frica si pedeapsa, pacat si vinovatie, ura si atac, cand tot ce il inconjoara e pace eterna, de-a pururi lipsita de conflict si netulburata, in cea mai profunda liniste si seninatate?

Sa cunosti realitatea inseamna sa nu vezi eul si gandurile lui, lucrarile lui, faptele lui, legile si convingerile lui, visele lui, sperantele lui, planurile lui pentru propria mantuire si costul pe care il atrage dupa sine credinta in el. In suferinta, pretul credintei in el e atat de imens, incat rastignirea Fiului lui Dumnezeu e oferita zilnic in sumbrul sanctuar al eului, iar sangele trebuie sa curga inaintea altarului unde nesanatosii lui adepti se pregatesc sa moara.

Dar un singur crin al iertarii va preschimba intunericul in lumina, altarul inchinat iluziilor in sanctuarul Vietii Insesi. Iar pacea va fi redata pentru totdeauna sfintelor minti pe care Dumnezeu le-a creat sa fie Fiul Lui, salasul Lui, bucuria Lui, iubirea Lui, total apartinandu-i Lui, total una cu El.

Lectia 331 - Nu exista conflict, caci voia mea este a Ta.

Ce prostie, Tata, sa cred ca Fiul Tau si-ar putea provoca suferinta! Chiar si-ar putea planui osandirea, lasandu-se fara o cale certa de-a se elibera? Tu ma iubesti, Tata. Nu m-ai putea lasa in parasire niciodata, sa mor intr-o lume a durerii si cruzimii. Cum as putea sa cred ca Iubirea S-a parasit pe Ea Insasi? Nu exista alta voie decat Voia Iubirii. Frica e un vis si nu are nicio voie care sa poata intra in conflict cu a Ta. Conflictul este somn, iar pacea e trezire. Moartea e iluzie, viata - adevar vesnic. Nu exista opus la Voia Ta. Nu exista conflict, caci voia mea este a Ta.

Iertarea ne arata ca Voia lui Dumnezeu e Una singura si ca noi o impartasim. Sa vedem sfintele viziuni pe care ni le arata azi iertarea, ca sa putem gasi pacea lui Dumnezeu. Amin.