Lectia 332 - Duminica, 13 noiembrie

Frica incatuseaza lumea. Iertarea o descatuseaza.

Eul face iluzii. Adevarul ii desface visele de rau, spulberandu-i-le cu lumina sa. Adevarul nu ataca niciodata. El pur si simplu este. Si, prin prezenta lui, mintea e rechemata din fantezii si se trezeste la ce este real. Iertarea imbie aceasta prezenta sa intre si sa isi preia locul cuvenit in minte. Fara iertare, mintea e inlantuita, crezand in propria ei zadarnicie. Dar, cu iertare, lumina razbate prin visul intunericului, oferindu-i speranta si dandu-i mijloacele de-a realiza libertatea care e mostenirea ei.

Astazi nu vrem sa incatusam din nou lumea. Frica o tine prizoniera. Si totusi, Iubirea Ta ne-a dat mijlocul de-a o descatusa.  Tata, vrem sa o eliberam acum. Caci, oferind libertate, ni se da si noua. Si nu vrem sa ramanem prizonieri, cand Tu ne oferi libertate.

Lectia 331 - Sambata, 12 noiembrie

12. Ce este eul?

Eul e idolatrie; indiciul unui sine limitat si separat, nascut intr-un trup, osandit sa sufere si sa isi sfarseasca viata prin moarte. Eul e "voia" care vede in Voia lui Dumnezeu un dusman si ia o forma in care aceasta e negata. Eul e "dovada" ca puterea este slaba si iubirea infricosatoare, ca viata e chiar moarte si numai ce se opune lui Dumnezeu este adevarat.

Eul e dement. In frica sta dincolo de Pretutindeni, despartit de Tot, separat de Infinit. In dementa lui, crede ca a devenit victorios asupra lui Dumnezeu Insusi. Si, in groaznica lui autonomie, "vede" ca Voia lui Dumnezeu a fost distrusa. Viseaza la pedeapsa si tremura in fata figurilor din visele lui: dusmanii lui, care cauta sa il ucida inainte de a-si putea lua el masuri de siguranta prin atacarea lor.

Fiul lui Dumnezeu nu are eu. Ce poate sa stie el de nebunie si de moartea lui Dumnezeu, cand a ramas sa stea in El? Ce poate sa stie de chin si suferinta, cand traieste intr-o bucurie vesnica? Ce poate sa stie de frica si pedeapsa, pacat si vinovatie, ura si atac, cand tot ce il inconjoara e pace eterna, de-a pururi lipsita de conflict si netulburata, in cea mai profunda liniste si seninatate?

Sa cunosti realitatea inseamna sa nu vezi eul si gandurile lui, lucrarile lui, faptele lui, legile si convingerile lui, visele lui, sperantele lui, planurile lui pentru propria mantuire si costul pe care il atrage dupa sine credinta in el. In suferinta, pretul credintei in el e atat de imens, incat rastignirea Fiului lui Dumnezeu e oferita zilnic in sumbrul sanctuar al eului, iar sangele trebuie sa curga inaintea altarului unde nesanatosii lui adepti se pregatesc sa moara.

Dar un singur crin al iertarii va preschimba intunericul in lumina, altarul inchinat iluziilor in sanctuarul Vietii Insesi. Iar pacea va fi redata pentru totdeauna sfintelor minti pe care Dumnezeu le-a creat sa fie Fiul Lui, salasul Lui, bucuria Lui, iubirea Lui, total apartinandu-i Lui, total una cu El.

Lectia 331 - Nu exista conflict, caci voia mea este a Ta.

Ce prostie, Tata, sa cred ca Fiul Tau si-ar putea provoca suferinta! Chiar si-ar putea planui osandirea, lasandu-se fara o cale certa de-a se elibera? Tu ma iubesti, Tata. Nu m-ai putea lasa in parasire niciodata, sa mor intr-o lume a durerii si cruzimii. Cum as putea sa cred ca Iubirea S-a parasit pe Ea Insasi? Nu exista alta voie decat Voia Iubirii. Frica e un vis si nu are nicio voie care sa poata intra in conflict cu a Ta. Conflictul este somn, iar pacea e trezire. Moartea e iluzie, viata - adevar vesnic. Nu exista opus la Voia Ta. Nu exista conflict, caci voia mea este a Ta.

Iertarea ne arata ca Voia lui Dumnezeu e Una singura si ca noi o impartasim. Sa vedem sfintele viziuni pe care ni le arata azi iertarea, ca sa putem gasi pacea lui Dumnezeu. Amin.

Lectia 330 - Vineri, 11 noiembrie

Astazi nu imi voi face iarasi rau.

Sa acceptam astazi iertarea ca singura noastra functie. De ce ne-am ataca mintile si le-am da imagini de durere? De ce le-am invata ca sunt lipsite de putere, cand Dumnezeu le ofera puterea si Iubirea Lui si le imbie sa ia ce e deja al lor? Mintea care a devenit dispusa sa accepte darurile lui Dumnezeu a fost redata spiritului si isi extinde libertatea si bucuria, dupa cum si Voia lui Dumnezeu este unita cu a ei. Sinele pe care l-a creat Dumnezeu nu poate pacatui si, de aceea, nu poate suferi. Sa alegem azi ca El sa fie Identitatea noastra, si sa scapam astfel pentru totdeauna de toate lucrurile pe care pare sa ni le ofere visul fricii.

Tata, Fiului Tau nu i se poate face niciun rau. Iar  daca socotim ca suferim, nu ne cunoastem singura Identitate, pe care o impartasim cu Tine. Vrem sa ne intoarcem la Ea chiar azi, sa fim eliberati de-a pururi de toate greselile noastre si sa fim mantuiti de ce am socotit ca suntem.

Lectia 329 - Joi, 10 noiembrie

Eu am ales deja ce voiesti Tu.

Tata, am crezut ca m-am abatut de la Voia Ta, ca am sfidat-o, ca i-am incalcat legile si ca am interpus o voie secunda, mai puternica decat a Ta. Dar ce sunt cu adevarat nu e decat Voia Ta, extinsa si in extindere. Asta sunt si asta nu se va schimba. Asa cum Tu esti Una, una cu Tine sunt si eu. Si asta am ales in creatia mea, unde voia mea a devenit de-a pururi una cu a Ta. Decizia aceea s-a luat pentru toata vesnicia. Nu poate sa se schimbe si sa fie in opozitie cu ea insasi. Tata, voia mea este a Ta. Si sunt ocrotit, netulburat si senin, de o bucurie nesfarsita, pentru ca e Voia Ta sa fie asa.

Astazi vom accepta uniunea noastra unul cu altul si cu Sursa noastra. Nu avem alta voie decat a Lui, si noi toti suntem Una pentru ca Voia Lui este impartasita de noi toti. Prin ea recunoastem ca suntem una. Prin ea ne gasim, in sfarsit, calea la Dumnezeu.

Lectia 328 - Miercuri, 9 noiembrie

Aleg locul al doilea ca sa il castig pe cel dintai.

Ce pare a fi locul al doilea, este de fapt cel dintai, caci toate lucrurile pe care le percepem sunt rasturnate cu susul in jos pana vom asculta de Vocea pentru Dumnezeu. Ne pare ca ne vom castiga autonomia doar prin stradania de-a fi separati si ca independenta noastra de restul creatiei lui Dumnezeu e modul in care ne obtinem mantuirea. Dar tot ce gasim e boala, suferinta, pierdere si moarte. Nu de asta voieste sa avem parte Tatal nostru, si nu exista voie secunda Voii Lui. Sa te unesti cu a Lui inseamna pur si simplu sa ti-o gasesti pe a ta. Si, din moment ce voia noastra este a Lui, la El trebuie sa mergem sa ne recunoastem voia.

Nu exista alta voie decat a Ta. Si ma bucur ca nimic din ce imi pot imagina nu contrazice ce vrei Tu sa fiu. E Voia Ta sa fiu intru totul ocrotit, vesnic in pace. Si impartasesc cu bucurie Voia aceea pe care Tu, Tatal meu, ai dat-o ca parte din mine.

Lectia 327 - Marti, 8 noiembrie

Nu trebuie decat sa Te chem si imi vei raspunde.

Nu mi se cere sa primesc mantuire pe baza unei credinte neintemeiate. Caci Dumnezeu a fagaduit ca va auzi chemarea mea si ca imi va raspunde El Insusi. Sa invat din experienta mea ca lucrul acesta e adevarat si credinta in el imi va veni cu siguranta. Iata credinta care va dainui si ma va purta tot mai departe pe drumul care duce la El. Caci asa voi fi sigur ca El nu m-a abandonat si ca ma iubeste inca, neasteptand decat chemarea mea ca sa imi dea tot ajutorul de care am nevoie sa vin la El.

Tata, Iti multumesc ca fagaduintele Tale nu vor fi desarte niciodata in experienta mea, daca le pun la incercare. Sa imi propun, asadar, sa le incerc si sa nu le judec. Cuvantul Tau e una cu Tine. Tu dai mijloacele prin care vine convingerea si se castiga, in sfarsit, certitudinea trainicei Tale Iubiri.

Lectia 326 - Luni, 7 noiembrie

Sunt de-a pururi un Efect al lui Dumnezeu.

Tata, am fost creat in Mintea Ta, un sfant Gand care nu si-a parasit niciodata casa. Sunt de-a pururea Efectul Tau, iar Tu esti in vecii vecilor Cauza mea. Asa cum m-ai creat ai si ramas. Unde m-ai stabilit ma mai si aflu. Si toate atributele Tale se afla in mine, pentru ca e Voia Ta sa ai un Fiu atat de asemanator Cauzei lui, incat Cauza si Efectul Ei sunt sunt de nedistins intre Ele. Sa stiu ca sunt un Efect al lui Dumnezeu si ca am, de aceea, puterea de-a crea ca Tine. Precum in Cer, asa si pe pamant. Iti urmez planul aici si, la sfarsit, stiu ca Iti vei aduna efectele in Cerul linistit al Iubirii Tale, unde pamantul se va face nevazut si toate gandurile separate se vor uni in slava ca Fiu al lui Dumnezeu.

Sa vedem astazi cum dispare pamantul, mai intai transformat, si apoi iertat, se risipeste cu totul in Voia sfanta a lui Dumnezeu.

Lectia 325 - Duminica, 6 noiembrie

Toate lucrurile pe care cred ca le vad reflecta idei.

Iata esenta mantuirii: ce vad reflecta un proces din mintea mea, care incepe cu ideea mea despre ce vreau. De acolo, mintea plasmuieste o imagine a lucrului pe care il doreste, il judeca si il declara valoros si, prin urmare, cauta sa il gaseasca. Aceste imagini sunt apoi proiectate in afara, privite, socotite reale si pazite de minte ca bunuri ale ei. Din dorinte demente vine o lume dementa. Din judecata vine o lume condamnata. Si din ganduri iertatoare se iveste o lume blanda, plina de indurare fata de sfantul Fiu al lui Dumnezeu, sa ii ofere o casa binevoitoare, in care se poate odihni un pic inainte de-a-si continua calatoria, si isi poate ajuta fratii sa mearga inainte cu el, sa gaseasca drumul care duce la Cer si la Dumnezeu.

Tatal nostru, ideile Tale reflecta adevarul, iar ale mele, separat de ale Tale, plasmuiesc doar vise. Sa vad numai ce reflecta ale Tale, caci ale Tale si numai ale Tale stabilesc adevarul.

Lectia 324 - Sambata, 5 noiembrie

Eu doar urmez, caci nu vreau sa conduc.

Tata, Tu esti Cel Care mi-a dat planul pentru mantuirea mea. Tu ai stabilit calea pe care sa o apuc, rolul pe care sa il preiau si fiecare pas pe fagasul pe care mi l-ai desemnat. Nu ma pot rataci. Pot doar sa aleg sa ma abat un pic si apoi sa revin. Vocea Ta dragastoasa ma va chema mereu inapoi si imi va calauzi pasii in directia care trebuie. Toti fratii mei pot urma calea pe care ii conduc. Dar eu doar urmez calea care duce la Tine, dupa cum ma indrumi Tu si dupa cum vrei sa merg.

Sa Il urmam pe Cel Care cunoaste calea. Nu trebuie sa zabovim si nu ne putem indeparta decat o clipa de Mana Lui dragastoasa. Mergem impreuna, caci Il urmam pe El. Si tot El face sfarsitul sigur si ne garanteaza intoarcerea cu bine acasa.

Lectia 323 - Vineri, 4 noiembrie

Fac bucuros "sacrificiul" fricii.

Iata singurul "sacrificiu" pe care il ceri Fiului Tau iubit: ii ceri sa renunte la toata suferinta, la tot sentimentul pierderii si al tristetii, la toata nelinistea si indoiala, sa lase sa curga nestavilita Iubirea Ta in constienta lui, vindecandu-i durerea si dandu-i propria Ta bucurie vesnica. Acesta este "sacrificiul" pe care mi-l ceri, un sacrificiu pe care il voi face bucuros, singurul "pret" al restabilirii amintirii Tale in mine, pentru mantuirea lumii.

Si, in timp ce platim datoria pe care o avem fata de adevar, o datorie care consta pur si simplu din lepadarea autoamagirilor si a imaginilor la care ne-am inchinat din greseala, adevarul revine la noi in intregime si cu bucurie. Nu mai suntem amagiti. Iubirea a revenit acum in constienta noastra. Si suntem impacati din nou, caci frica a disparut si numai iubirea ramane.

Lectia 322 - Joi, 3 noiembrie

Pot renunta numai la ce nu a fost real niciodata.

Sacrific iluziile, nimic altceva. Si, in timp ce iluziile dispar, gasesc darurile pe care iluziile au incercat sa le ascunda, asteptandu-ma cu bratele deschise, gata sa imi dea stravechile mesaje de la Dumnezeu. Amintirea Lui sta in fiecare dar pe care il primesc de la El. Si fiecare vis e bun doar pentru a ascunde Sinele care e singurul Fiu al lui Dumnezeu, aidoma Lui Insusi, Sfantul Care ramane de-a pururi in El, dupa cum si El ramane in mine.

Tata, pentru Tine tot sacrificiul ramane de-a pururi de neconceput. Asa ca nu pot sacrifica decat in vise. Asa cum m-ai creat, nu pot renunta la nimic din ce mi-ai dat. Ce nu mi-ai dat nu are realitate. Ce alte pierderi pot anticipa, in afara pierderii fricii si revenirea iubirii in mintea mea?

Lectia 321 - Miercuri, 2 noiembrie

11. Ce este creatia?

     Creatia este suma tuturor Gandurilor lui Dumnezeu, infinite la numar si pretutindeni fara limita. Numai iubirea creeaza si numai dupa propria asemanare. Nu a existat nicio clipa in care tot ce e creat de ea sa nu fi existat. Si nu va exista nicio clipa in care ceva creat de ea va suferi vreo pierdere. Gandurile lui Dumnezeu sunt in vecii vecilor exact cum au fost si cum sunt, neschimbate de-a lungul timpului si dupa incheierea timpului.

    Gandurilor lui Dumnezeu li se da toata puterea pe care o are Creatorul lor. Caci El vrea sa sporeasca iubirea prin extinderea ei. In felul acesta, Fiul Lui este partas la creatie si trebuie, de aceea, sa fie partas la puterea de-a crea.  Ce Dumnezeu a dorit sa fie de-a pururi Una va fi tot Una cand timpul se va termina si nu se va schimba pe durata timpului, ramanand cum a fost inainte de-a se naste conceptul de timp.

    Creatia este opusul tuturor iluziilor, caci creatia este adevarul. Creatia este sfantul Fiu al lui Dumnezeu, caci in creatie Voia Lui e deplina in fiecare aspect, facand din fiecare parte o continatoare a intregului. Unitatea ei e garantata de-a pururi neprihanita, de-a pururi continuta in sfanta Lui Voie, mai presus de orice rau posibil, de separare, de imperfectiune si de orice pata posibila pe nepacatosenia ei.

    Noi suntem creatia, noi, Fiii lui Dumnezeu. Parem sa fim distincti si inconstienti de vesnica noastra unitate cu El. Dar, in spatele tuturor indoielilor noastre, dincolo de toate fricile noastre, exista inca certitudine.Caci iubirea ramane cu toate gandurile ei, siguranta ei este a lor. Amintirea lui Dumnezeu e in sfintele noastre minti, care isi cunosc unitatea si uniunea cu Creatorul lor. Sa fie functia noastra doar aceea de-a lasa sa revina aceasta amintire, doar aceea de-a lasa sa se faca Voia lui Dumnezeu pe pamant, doar aceea de-a fi redati sanatatii mintale si de-a fi doar asa cum ne-a creat El.

    Tatal nostru ne cheama. Ii auzim Vocea si iertam creatia in Numele Creatorului ei, Sfintenia Insasi, a Carui Sfintenie e impartasita de Propria Lui creatie; a Carui Sfintenie mai face parte din noi.

Lectia 321 - Tata, libertatea mea e numai in Tine.

Nu am inteles ce m-a facut liber, nici ce este libertatea mea, nici unde sa o caut ca sa o gasesc. Tata, am cautat in zadar pana Ti-am auzit Vocea indrumandu-ma. Acum, nu vreau sa ma mai calauzesc eu. Caci nici nu am facut, nici nu am inteles calea pe care sa imi gasesc libertatea. Dar am incredere in Tine. Tu, Care m-ai inzestrat cu libertate ca sfant Fiu al Tau, nu imi vei fi un bun pierdut. Vocea Ta ma indruma, si calea catre Tine mi se deschide si mi se lamureste in sfarsit. Tata, libertatea mea e numai in Tine. Tata, e voia mea sa ma intorc.

Astazi raspundem pentru lume, care va fi eliberata odata cu noi. Cat de bucurosi suntem sa ne gasim libertatea pe calea sigura pe care a stabilit-o Tatal nostru! Si cat de sigura e mantuirea intregii lumi, cand invatam ca libertatea noastra se poate gasi numai in Dumnezeu.

Lectia 320 - Marti, 1 noiembrie

Tatal meu imi da toata puterea mie.

Fiul lui Dumnezeu este nelimitat. Nu exista limite care sa ii ingradeasca puterea, pacea, bucuria sau orice alte atribute pe care i le-a dat Tatal in creatia lui. Ce voieste el cu Creatorul si Izbavitorul lui trebuie sa se infaptuiasca. Sfanta lui voie nu poate fi negata niciodata, pentru ca Tatal lui ii lumineaza mintea si ii pune dinainte toata puterea si iubirea de pe pamant si din Cer. Eu sunt cel caruia i s-au dat toate acestea. Eu sunt cel in care isi are locul puterea pe care o are Voia Tatalui meu.

Voia Ta poate face toate lucrurile in mine, extinzandu-se apoi la toata lumea prin mine. Nu exista limite care sa Iti ingradeasca Voia. Asa ca toata puterea i s-a dat Fiului Tau.

Lectia 319 - Luni, 31 octombrie

Am venit pentru mantuirea lumii.

Iata un gand din care s-a inlaturat toata aroganta, ramanand numai adevarul. Caci aroganta se opune adevarului. Dar, in lipsa arogantei, adevarul va veni numaidecat si va umple spatiul pe care eul l-a lasat neocupat de minciuni. Numai eul poate fi limitat si, de aceea, trebuie sa urmareasca teluri limitante si reduse. Eul crede ca, ce castiga unul, totalitatea trebuie sa piarda. Si totusi, e Voia lui Dumnezeu sa invat ca, ce castiga unul, li se da tuturor.

Tata, Voia Ta este totala. Si obiectivul care reiese din ea ii impartaseste totalitatea. Ce alt tel mi-ai fi putut da decat mantuirea lumii? Si care alta ar putea fi Voia pe care Sinele meu a inpartasit-o cu Tine?

Lectia 318 - Duminica, 30 octombrie

In mine, mijlocul si scopul mantuirii sunt una.

In mine, sfantul Fiu al lui Dumnezeu, sunt reconciliate toate partile planului ceresc de mantuire a lumii. Ce conflict ar putea sa existe, cand toate partile nu au decat un singur scop si un singur tel?  Cum ar putea sa existe o parte solitara, sau una de o importanta mai mica sau mai mare decat restul? Eu sunt mijlocul prin care se mantuieste Fiul lui Dumnezeu, pentru ca scopul mantuirii este acela de-a gasi nepacatosenia pe care a pus-o Dumnezeu in mine. Ceea ce am fost creat este chiar lucrul pe care il caut. Eu sunt obiectivul pe care il urmareste lumea. Sunt Fiul lui Dumnezeu, unica Lui Iubire eterna. Sunt, deopotriva, mijlocul si scopul mantuirii.

Tata, sa preiau astazi rolul pe care mi-l oferi prin rugamintea Ta sa accept Ispasirea pentru mine insumi. Caci, in felul acesta, ce e reconciliat in mine devine la fel de sigur reconciliat cu Tine.

Lectia 317 - Sambata, 29 octombrie

Urmez calea care mi-a fost desemnata.

Am de ocupat un loc special, un rol numai pentru mine. Mantuirea asteapta pana preiau acest rol drept ceea ce aleg sa fac. Pana nu fac aceasta alegere, sunt robul timpului si al destinului uman. Dar, cand voi urma de bunavoie si cu bucurie calea pe care mi-a desemnat-o planul Tatalui meu, voi recunoaste ca manturirea e deja aici, deja data tuturor fratilor mei si deja a mea, totodata.

Tata, calea Ta e ceea ce aleg astazi. Aleg sa merg unde ma va duce, aleg sa fac ce vrea sa fac. Calea Ta e certa si sfarsitul sigur. Amintirea Ta ma asteapta acolo. Si toate supararile mele se sfarsesc in imbratisarea Ta, pe care i-ai fagaduit-o Fiului Tau, care a crezut, gresit, ca s-a ratacit de ocrotirea sigura a Bratelor Tale dragastoase.

Lectia 316 - Vineri, 28 octombrie

Toate darurile pe care le dau fratilor mei sunt ale mele.

Asa cum fiecare dar pe care il dau fratii mei este al meu, tot asa si fiecare dar pe care il dau eu imi apartine mie. Fiecare in parte lasa cate o greseala din trecut sa dispara, fara sa lase nicio umbra asupra sfintei minti pe care o iubeste Tatal meu. Harul Lui mi-e dat in fiecare dar primit de un frate de-a lungul timpului si dincolo de timp. Tezaurul  mi-e plin si ingerii ii pazesc usile deschise sa nu se piarda niciun dar, ci doar sa adauge mai multe. Sa vin acolo unde imi sunt comorile si sa intru unde sunt binevenit si cu adevarat acasa, printre darurile pe care mi le-a dat Dumnezeu.

Tata, vreau sa Iti accept darurile astazi. Nu le recunosc. Dar am incredere ca Tu, Care le-ai dat, imi vei asigura si mijloacele cu care sa le pot vedea, sa le percep valoarea si sa le pretuiesc numai pe ele ca tot ce imi doresc.

Lectia 315 - Joi, 27 octombrie

Toate darurile pe care le dau fratii mei imi apartin.

In fiecare zi imi vin o mie de comori, in fiecare clipa ce se scurge. Pe tot parcursul zilei sunt binecuvantat cu daruri, de o valoare care intrece cu mult toate lucrurile pe care pot sa le concep. Un frate ii surade altuia si inima mea se bucura. Cineva spune un cuvant de recunostinta sau de indurare, si mintea mea primeste acest dar si si-l insuseste. Si fiecare om care isi gaseste calea la Dumnezeu devine mantuitorul meu, aratandu-mi-o si mie si dandu-mi certitudinea lui ca tot ce-a invatat este, neindoios, si al meu.

Iti multumesc, Tata, pentru multele daruri care vin la mine azi si in fiecare zi de la fiecare Fiu al lui Dumnezeu. Fratii mei sunt nelimitati in toate darurile pe care mi le dau. Acum le pot oferi recunostinta mea, ca gratitudinea fata de ei sa ma poata duce la Creatorul meu si la amintirea Lui.

Lectia 314 - Miercuri, 26 octombrie

Caut un viitor diferit de trecut.

Dintr-o noua perceptie a lumii vine un viitor foarte diferit de trecut. Viitorul e recunoscut acum ca o simpla prelungire a prezentului. Greselile trecutului nu isi pot arunca umbra asupra lui, asa ca frica si-a pierdut idolii si imaginile si, fiind lipsita de forma, nu are efecte. Moartea nu va mai revendica viitorul, caci viata e acum obiectivul lui, si toate mijloacele necesare sunt furnizate bucuros. Cine poate sa se necajeasca sau sa sufere cand prezentul a fost eliberat, extinzandu-si siguranta  si pacea intr-un viitor linistit  si plin de bucurie?

Tata, am gresit in trecut si alegem sa folosim prezentul ca sa fim liberi. Lasam acum viitorul in Mainile Tale, lasandu-ne in urma greselile trecute, siguri ca Te vei tine de fagaduintele prezente si ca vei indruma viitorul in sfanta lor lumina.

Lectia 313 - Marti, 25 octombrie

Sa vina acum o noua perceptie.

Tata, exista o viziune care vede lucrurile toate lipsite de pacat, asa ca frica a disparut si, unde era ea, e invitata iubirea sa intre. Iar iubirea va veni oriunde e poftita. Aceasta viziune este darul Tau. Ochii lui Cristos vad o lume iertata. In ochii Lui, toate pacatele ei sunt iertate, caci El nu vede niciun pacat in lucrurile la care se uita. Sa imi vina acum perceptia Lui adevarata, ca sa ma pot trezi din visul pacatului si sa imi vad inauntru nepacatosenia, pe care Tu ai tinut-o complet nepangarita pe altarul inchinat sfantului Tau Fiu, Sinele cu care vreau sa ma identific.

Astazi sa ne privim unul pe altul cu viziunea lui Cristos. Cat de frumosi suntem! Cat de sfinti si cat de dragastosi! Frate, vino si uneste-te cu mine astazi. Mantuim lumea cand ne unim. Caci, in viziunea noastra, devine la fel de sfanta ca lumina din noi.